Blocați agenda: 20 februarie 2024

@ 9:45-18:15

Marți, 20 februarie 2024, Comisia Europeană și Autoritatea belgiană pentru servicii și piețe financiare (FSMA) organizează o conferință la nivel înalt privind educația financiară, reziliența și incluziunea financiară. Conferința va reuni experți din UE și din lume, factori de decizie politică, autorități de reglementare, reprezentanți ai organizațiilor societății civile, cadre universitare și alte părți interesate, pentru a discuta despre oportunitățile, provocările și cele mai bune practici din domeniu. Sesiunea de înscrieri se va deschide în curând. Evenimentul va fi transmis live.

Deoarece lumea încearcă să decarbonizeze economiile și să obțină zero emisii de carbon, există o nevoie urgentă ca toate părțile interesate să înțeleagă și să răspundă acestei provocări.

Profesioniștii din domeniul financiar-contabil, inclusiv auditorii, au un rol esențial în a facilita trecerea la o economie globală mai ecologică, atât în punerea sustenabilității în centrul procesului decizional, cât și în promovarea practicilor responsabile în interesul public.

Cu toate acestea, profesioniștii trebuie să fie echipați cu educația și abilitățile potrivite pentru a ajuta profesia să trateze impactul schimbărilor climatice în ceea ce raportează companiile, echipându-le cu cunoștințele și expertiza necesare.

OCDE a finalizat revizuirea Principiilor OCDE/G20 privind guvernanța corporativă pentru a reflecta evoluțiile recente în piețele de capital, politicile și practicile privind guvernanța corporativă. Principiile revizuite își propun să susțină o cultură corporativă care se aliniază la așteptările curente ale societății, promovează încrederea și susține sustenabilitatea și reziliența economiei extinse. Business at OECD (BIAC), ecoDa și IFAC (International Federation of Accountants) au participat la toate etapele revizuirii și sunt încântate să vă invite la discuția despre principalele caracteristici ale principiilor revizuite, la care vor lua parte experți globali, atenția fiind concentrată asupra noului capitol privind „Sustenabilitatea și reziliența”.

Evenimentul va avea loc online la 20 septembrie, între orele 16:00-17:30, iar participarea este gratuită.

Profesioniștii din domeniul financiar-contabil au un rol de jucat în construirea unui viitor mai sustenabil și în abordarea nedreptății sociale, arată un nou raport publicat, la 20 iunie, de Association of Chartered Certified Accountants. Documentul se bazează pe feedbackul a peste 75 de profesioniști din domeniul financiar-contabil din întreaga lume. Potrivit raportului, sustenabilitatea este o componentă esențială pentru profesia contabilă, inclusiv o agendă socială care să asigure un echilibru între echitatea socială și acțiunile pentru protecția mediului. „Agenda socială este amplă și complexă, iar componentele sale sunt adesea dificil de măsurat. Totuși, acest lucru nu scuză lipsa de acțiune”, se arată în document.

Cu o mulțime de oportunități disponibile pentru profesioniștii contabili la nivelul funcțiilor, locațiilor și sectoarelor, și cu capacitatea de a progresa în mai multe roluri diferite, contabilitatea este un mod de a obține cariere cu scop și pline de satisfacții atât în sectorul privat, cât și în cel public. Aceasta a fost tema celei mai recente ședințe a Grupului consultativ pentru profesioniștii contabili angajați (PAIB) organizată în New York, care reunește un grup global și divers de profesioniști contabili care lucrează într-o varietate de poziții de conducere în afaceri și în sectorul public.

„Profesia contabilă evoluează și nu a existat niciodată un moment mai bun pentru a fi un profesionist în domeniul contabil și financiar”, a declarat Sanjay Rughani, președintele Grupului consultativ PAIB. „Profesioniștii contabili sunt esențiali pentru a conduce prosperitatea sustenabilă și suntem într-un moment de oportunitate fără precedent de a răspunde cererilor tot mai mari de competențe financiare și contabile din partea multiplelor noastre părți interesate, inclusiv societatea în general.”

Parcursul sinuos post-pandemic continuă pentru întreprinderile mici, iar practicienii ar face bine să fie atenți la acestea. În contextul presiunilor inflaționiste, creșterea ratelor de dobândă, tulburări ale lanțurilor de aprovizionare, deficite ale forței de muncă și creșterea costurilor de trai, nu este surprinzător faptul că multe dintre întreprinderile mici se confruntă cu dificultăți financiare. Profesioniștii contabili au oportunitatea de a observa și înțelege în detaliu activitatea clienților și constata din timp semnele unor dificultăți financiare.

În cadrul ședinței Grupului consultativ pentru profesioniștii contabili angajați (PAIB) al IFAC din martie, a avut loc un panel al experților în care s-a discutat modul în care instituțiile și companiile financiare abordează planificarea tranziției către zero emisii de carbon, priorități cheie și compensări, precum și modul în care directorii financiari, funcțiile financiare și de trezorerie le pot sprijini în acest parcurs. În urma discuțiilor, s-au delimitat o serie de idei fundamentale pentru profesia contabilă și rolul acesteia în facilitarea realizării de către piețele de capital și societăți a obiectivelor de sustenabilitate.

GRI s-a asociat cu Good Governance Academy pentru primul webinar din seria lor, Exchange Tech Talks. Acest webinar gratuit, pe tema Pragului de semnificație, de la impacturi la riscuri și oportunități, va avea loc în data de 15 iunie, la ora 12.00. Profesoara Carol Adams, Președintele Global Sustainability Standards Board (GSSB) al GRI este unul dintre key-speakerii webinarului.

Webinarul se axează pe înțelegerea capacității tehnice de a explica diferitele abordări ale determinării pragului de semnificație și de a înțelege considerentele pentru acestea în contextul standardelor GRI și a altor standarde internaționale de raportare a sustenabilității.

Chris Dulny, profesionist contabil, Chief Digital Data and Innovation Officer la PwC Canada, vorbește despre îngrijorarea sa profundă că, în vremuri economice dificile, companiile canadiene vor prioritiza obiectivele pe termen scurt în detrimentul strategiilor de inovare pe termen lung și, eventual, își vor pierde capacitatea de a se adapta și de a prospera pe termen lung.

Chris susține că inovarea nu ar trebui privită ca o activitate periferică care poate fi pusă în așteptare până când economia se stabilizează, ci mai degrabă ca un aspect fundamental al viabilității pe termen lung a unei organizații.

Având în vedere că vremurile economice incerte și tehnologiile emergente pot reprezenta noi oportunități pentru activități infracționale, toți actorii din domeniul economic și financiar-contabil – publici și privați – trebuie să colaboreze pentru a contracara spălarea banilor și corupția. Nerespectarea acestei condiții poate avea consecințe devastatoare, finanțând alte infracțiuni grave, inclusiv sclavia, traficul de droguri și corupția.

Pentru a clarifica această problemă esențială, IFAC a organizat la Bruxelles un eveniment hibrid, în cadrul căruia experți la nivel mondial și la nivelul UE au discutat despre importanța schimbării mentalităților și rolul scepticismului profesional în reducerea riscului de infracțiuni economice.

Vă simțiți uneori mai mult ca un terapeut decât un consilier financiar? În cazul în care răspunsul la această întrebare este afirmativ, aflați că mulți se regăsesc în această situație. În cadrul primei întâlniri cu un client, ar trebui să vorbiți 20% din timp și restul timpului să ascultați. Trebuie să asculți clientul, fără a-l întrerupe.

Un studiu Morningstar privind comportamentul investitorilor a constatat că viziunea pe care o avem despre noi înșine în viitor (sau lipsa acesteia) are un impact mai mare asupra deciziilor noastre financiare decât banii pe care îi câștigăm sau timpul pe care îl avem la dispoziție.

Inteligența artificială (IA) transformă economiile și promite noi oportunități pentru productivitate, creștere și reziliență. Țările răspund cu strategii naționale privind IA pentru a valorifica aceste transformări. Cu toate acestea, nicio țară nu are în prezent date sau un plan specific pentru capacitatea națională de calcul al IA. Această lacună în politică poate pune în pericol obiectivele economice interne.

În acest sens, OECD a elaborat raportul A blueprint for building national compute capacity for artificial intelligence, în care oferă un plan pentru factorii de decizie politică pentru a ajuta la evaluarea și planificarea capacității naționale de calcul IA necesare pentru a permite creșterea productivității și pentru a capta întregul potențial economic al IA. Acesta oferă orientări pentru factorii de decizie politică cu privire la modul de elaborare a unui plan național de calcul al IA pe trei dimensiuni: capacitate (disponibilitate și utilizare), eficacitate (oameni, politici, inovare, acces), și reziliență (securitate, suveranitate, sustenabilitate).

Economia globală se confruntă cu multe provocări pe termen scurt, de la întreruperea continuă a lanțurilor de aprovizionare la inflația persistentă și conflictele geopolitice. Dar chiar și în timp ce întreprinderile din întreaga lume se confruntă cu aceste probleme în 2023, acestea nu pot uita de problema importantă și sistemică cu care se confruntă economia pe termen lung: riscurile climatice. Conform unui studiu din 2021, schimbările climatice au potențialul de a afecta până la 18% din PIB-ul global până în 2050, dacă temperaturile globale cresc cu 3,2 grade Celsius. Țările în curs de dezvoltare din zonele cu climă mai caldă sunt în special expuse riscului de provocări economice și umanitare, ceea ce înseamnă că riscul de afaceri este adesea mai mare și mai urgent. Ce înseamnă acest lucru pentru întreprinderi – și în special pentru departamentele financiare?

Dacă toată lumea ar avea acces la energie curată și accesibilă din punctul de vedere al prețului, drumul către o economie cu zero emisii de carbon până în 2050 ar fi mult mai rapid. De aceea, în timpul conferinței privind schimbările climatice COP26 de la începutul acestei luni, ONU a lansat o foaie de parcurs pentru tranziția către o energie curată. Raportul ONU prezintă modul în care lumea poate face tranziția către energia curată până în 2030 ca parte a eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până la atingerea valorii de zero emisii până în 2050. Energia verde reprezintă energia obținută prin surse care nu poluează atmosfera, cum ar fi energia solară și cea eoliană.

Schimbările climatice au evoluat de la a fi o problemă de etică la una cu efecte importante asupra performanței, poziției și perspectivelor financiare ale întreprinderilor. Informațiile privind impactul schimbărilor climatice ar trebui privite ca un element-cheie al procesului de adoptare a deciziilor investitorilor și, prin urmare, ca fiind importante în contextul prezentărilor de informații. Schimbările climatice implică atât riscuri, cât și oportunități financiare la nivelul perspectivelor de investiții. Ghidul publicat de CPA Australia furnizează un rezumat al aspectelor legate de climă pe care profesioniștii din domeniul contabil trebuie să le înțeleagă și să le aprofundeze.

Cel mai recent raport al Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) avertizează că cel mai probabil, temperatura globală va crește cu 1,5 grade Celsius până în 2050. Această schimbare va avea consecințe grave asupra tuturor aspectelor vieții de pe Pământ. Însă care va fi impactul asupra comerțului global, a finanțării schimburilor comerciale și a lanțurilor de aprovizionare? Deși acest domeniu nu a fost acoperit în raportul IPCC, este de așteptat ca în următoarea perioadă să se încheie noi acorduri în rândul factorilor de decizie la nivel mondial cu privire la comerțul transfrontalier și modalitatea de gestionare a schimbărilor climatice.

Încălzirea globală este un fenomen de necontestat care se transformă într-o urgență odată cu trecerea timpului. De asemenea, anul 2030, termenul-limită la care Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ar trebui să fie îndeplinite, se apropie cu pași repezi. În acest context ne putem întreba cum pot fi gestionate aceste două provocări și de către cine? Oare „profesioniștii contabili vor salva lumea” de la schimbările climatice, după cum a afirmat Peter Bakker (pe atunci CEO al TNT N.V.) în cadrul conferinței ONU, din 2012, de la Rio?

Criza schimbărilor climatice este principala temă a agendelor globale, politice și economice, ca urmare a efectelor ce au devenit tot mai evidente în ultimele două decenii. Practica raportării privind sustenabilitatea, care înglobează nu doar măsurile legate de mediu, ci și pe cele economice și sociale, este acum răspândită la nivel larg în sectorul privat. Aceasta este o tendință deosebit de benefică. A cunoaște și a înțelege impactul acțiunilor noastre este un lucru esențial pentru a putea atenua eficient schimbările climatice și a crea o societate sustenabilă. Din păcate, în ceea ce privește sectorul public, lucrurile nu sunt atât de avansate din punctul de vedere al raportării privind sustenabilitatea, creându-se astfel un dezechilibru în ceea ce privește eforturile de a susține dezvoltarea sustenabilă. CIPFA (Chartered Institute of Public Finance and Accountancy) a studiat organizații din sectorul public de la nivel global și propune o listă de măsuri pentru a îmbunătăți raportarea privind sustenabilitatea la nivelul sectorului.

Accountancy Europe a publicat, pe site-ul său, răspunsurile pe care le-a primit de la actori importanți din domeniul financiar-contabil în urma apelului lansat odată cu publicarea documentelor: Frauda: recomandări pentru consolidarea ecosistemului de raportare financiară și Continuarea activității: recomandări pentru consolidarea ecosistemului de raportare financiară. Frauda corporativă reprezintă o problemă serioasă care ne afectează pe toți. Consecințele acesteia pot slăbi încrederea publicului în piețe și pot avea afecte pe termen lung asupra societății. Pandemia de COVID-19 și criza generată de aceasta nu a făcut decât să pună și mai multă presiune pe companii, creând mai multe oportunități de a comite o fraudă. Răspunsurile menționate cuprind recomandări pentru consolidarea ecosistemului de raportare financiară de la firme cu activitate internațională, printre care se numără și reprezentanți ai Big Four.

Cum pot sistemele fiscale să rezolve urgențele legate de protejarea mediului? Este posibilă impozitarea companiilor digitalizate? Ce provocări și soluții în materie fiscală are populația aflată în proces de îmbătrânire? Toate aceste întrebări și multe altele au fost dezbătute în cadrul webinarului Future-proofing tax: make it green, digital, fair, organizat de Accountancy Europe, care a adus laolaltă specialiști din domeniul fiscalității pentru a discuta modalitățile prin care sistemele fiscale pot fi transformate în sisteme verzi, digitale și echitabile.

Eforturile la nivel european de a prezenta strategii pentru combaterea fraudei corporative au trecut la un alt nivel odată cu publicarea recomandărilor Accountancy Europe pentru consolidarea ecosistemului de raportare financiară împotriva fraudei, în contextul îngrijorărilor conform cărora presiunea asupra mediului de afaceri cauzată de COVID-19 a generat noi oportunități pentru comiterea de infracțiuni economice. Conform Accountancy Europe, toți actorii principali, inclusiv consiliile de administrație și conducerea companiilor, legiuitorii, normalizatorii de standarde și organismele de reglementare, trebuie să adopte o abordare coordonată pentru a obține rezultate tangibile în combaterea fraudei.

Digitalizarea IMM-urilor este o necesitate acută. Pandemia de COVID-19 a reiterat acest fapt arătându-ne cum modelele de afaceri digitalizate pot favoriza reziliența IMM-urilor. Dar care sunt principalele provocări în ceea ce privește digitalizarea IMM-urilor și cum ar trebui să se pregătească PMM-urile pentru a-și sprijini clienții IMM-uri? Accountancy Europe a discutat pe această temă cu 39 de lideri și reprezentanți ai organismelor membre care au experiență în colaborarea cu IMM-urile sau care tratează politicile privind IMM-urile din țările de origine.

Criza COVID-19 continuă să influențeze negativ multe sectoare de activitate cu o utilizare intensivă a forței de muncă, esențiale pentru gradul de ocupare la nivel european. Este important ca întreprinderile viabile din aceste sectoare să fie sprijinite de guvernele naționale pentru a asigura stabilitatea socială și sănătatea economică a Europei. Sistemul fiscal joacă un rol important în furnizarea acestui sprijin, care este eficient pentru guverne din punctul de vedere al costului întrucât utilizează date și sisteme existente. Documentul Accountancy Europe, Măsuri fiscale pe termen scurt: Sprijinirea întreprinderilor pe durata crizei COVID-19, prezintă măsuri atât pentru impozitarea directă, cât și cea indirectă pe care guvernele ar trebui să le ia în considerare.

Ca răspuns la criza economică severă cauzată de pandemia de COVID-19, multe companii au făcut investiții imense în infrastructura tehnologică pentru a furniza bunuri și servicii rapid și eficient, fiind nevoite, de asemenea, să își schimbe modelele de afaceri. Multe dintre aceste schimbări tehnologice se prefigurau de ceva vreme, însă unele s-au produs mai repede decât ne așteptam. Implementarea muncii la domiciliu la nivelul multor sectoare de activitate prezintă două aspecte importante: cum se desfășoară evaluarea personalului într-un mediu virtual și, pe măsură ce întrunirile fizice vor deveni din nou sigure, cum se aplică un model de lucru hibrid.

Pandemia de COVID-19 și impactul acesteia asupra modului în care ne desfășurăm activitatea subliniază importanța aplicării scepticismului profesional în legătură cu provocările practice privitoare la audit într-un mediu de lucru de la distanță. Într-un podcast recent publicat de CPA Canada, Karen Higgins, partener de audit și asigurări la Deloitte Canada, împărtășește din experiența sa cu privire la aplicarea scepticismului profesional într-un audit de la distanță desfășurat în contextul incert actual.

Pandemia de COVID-19 a afectat sever domeniul serviciilor financiare, accentuând provocările deja existente legate de productivitate. Multe întreprinderi au înregistrat un raport cost-venituri nesustenabil, iar dacă acestea nu acționează, se vor confrunta cu amenințări critice la adresa capacității de a-și continua activitatea. Dar pandemia a generat, de asemenea, și oportunități. Unele dintre ele sunt evidențiate de închiderea sediilor și birourilor fizice din motive legate de siguranța sanitară, ușurința cu care consumatorii s-au orientat către canalele digitale și aspectele pozitive ale muncii de la distanță. În acest context, îmbunătățirea aptitudinilor digitale ale forței de muncă este unul dintre factorii-cheie pentru productivitatea unei întreprinderi.

Transformarea digitală a deschis calea către un nou mod de viață și de lucru. Analizele aprofundate ale performanței și noile niveluri de conectivitate permit întreprinderilor să culeagă roadele tehnologiilor inovatoare, lumea devenind astfel mai rapidă, mai flexibilă și mai eficientă. Această schimbare creează un ecosistem global, unde partea fizică și cea digitală sunt din ce în ce mai conectate, de la infrastructura esențială până la oameni și informații. Pe de altă parte, transformarea și evoluția mediului digital aduc și o creștere a amenințărilor cibernetice, inclusiv în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare. În consecință, pentru a proteja sistemele care stau la baza lanțurilor de aprovizionare, este nevoie de o abordare bazată pe risc.

Într-un nou podcast, Accountancy Europe tratează tema sănătății mintale la locul de muncă, în contextul pandemiei de COVID-19 și al muncii de la distanță, care a devenit principala modalitate de desfășurare a activității începând cu primele luni ale anului 2020. În cadrul podcastului este invitat Vic Petri, CEO și fondator al Perfomance Innovations și fost partener la PwC, pentru a discuta despre modul în care pot fi menținute motivația și spiritul de inițiativă ale angajaților, despre gestionarea provocărilor legate de sănătatea mintală apărute în urma pandemiei, precum și despre faptul că profesia contabilă trebuie să accepte schimbarea pentru a se putea pregăti pentru viitor.

Sectorul public a adoptat rapid tehnologiile digitale în timpul pandemiei de COVID-19 pentru a putea oferi un răspuns prompt și eficient cu privire la efectele acesteia. Dar, în ciuda tuturor progreselor înregistrate în această perioadă, guvernele mai au multe etape de parcurs pentru a satisface așteptările cetățenilor cu privire la furnizarea de servicii digitalizate. Pentru aceasta, este nevoie de o acțiune concertată din partea administrațiilor centrale, a agențiilor individuale și a autorităților locale, precum și a ecosistemului social extins. Articolul semnat de Arnauld Bertrand și Julie McQueen, specialiști Ernst&Young, redă o serie de considerente și acțiuni-cheie care vin în sprijinul guvernelor în procesul de redefinire a viitorului bazat pe digitalizare.

Pandemia de COVID-19 continuă să afecteze întreaga lume. Unele companii și-au încetat activitatea sau și-au redus operațiunile în această perioadă, ceea ce pune la îndoială capacitatea acestora de a-și continua activitatea. Atunci când întocmește situațiile financiare, conducerea unei companii trebuie să evalueze măsura în care există incertitudini semnificative legate de capacitatea entității de a-și continua activitatea. Această evaluare va implica utilizarea unui raționament și a numeroase ipoteze care să sprijine concluzia formulată de conducere. AcSB (Accounting Standards Board) și AASB (Australian Accounting Standards Board) au elaborat o publicație comună (Close Call Going Concern Assessments) pentru a furniza îndrumări privind considerentele de audit și contabilitate legate de acest tip de evaluare.

Atunci când o companie se prăbușește, toate părțile interesate sunt afectate, de la angajați până la investitori, iar în cele din urmă, acest lucru erodează încrederea publicului în piețele financiare. Publicația Accountancy Europe, Continuitatea activității: Recomandări pentru consolidarea ecosistemului de raportare financiară, împreună cu documentul referitor la fraudă – Frauda: Recomandări pentru consolidarea ecosistemului de raportare financiară, prezintă îndrumări pentru consolidarea ecosistemului de raportare financiară, un subiect foarte relevant în special în contextul actual, în care numeroase companii se confruntă cu dificultăți ca urmare a pandemiei de COVID-19. Sistemul trebuie să-și îmbunătățească modalitatea de a gestiona și de a comunica aspectele legate de capacitatea unei companii de a-și continua activitatea.

Frauda corporativă reprezintă un subiect important care ne afectează pe toți. Consecințele acesteia pot slăbi încrederea publicului în piețe și are efecte negative pe termen lung asupra societății. Criza generată de pandemia de COVID-19 a crescut presiunile asupra companiilor și a creat noi oportunități de a comite fraude.  Documentul Accountancy Europe, Frauda: Recomandări pentru consolidarea ecosistemului de raportare financiară, alături de cel legat de continuitatea activității (Continuitatea activității: Recomandări pentru consolidarea ecosistemului de raportare financiară), prezintă recomandări pentru consolidarea ecosistemului de raportare financiară, analizând rolurile tuturor actorilor implicați (inclusiv auditorii, conducerea și consiliile de administrație ale companiilor, organele legislative și de reglementare etc.), care trebuie să adopte o abordare coordonată pentru a obține rezultate tangibile în ceea ce privește tratarea fraudelor.

Atacurile cibernetice se numără printre cele mai severe și probabile riscuri care amenință companiile din economiile dezvoltate, conform celui mai recent Raport privind riscurile globale, publicat de Forumul Economic Mondial cu sprijinul Marsh&McLennan. În 2020, lumea s-a confruntat cu transformări fără precedent de ordin social, economic și geopolitic generate, în cea mai mare parte, de criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19, fapt ce a sporit și mai mult riscurile cibernetice pentru companii. În anul care urmează, mediul cibernetic va fi mai complex ca niciodată. Manualul securității cibernetice elaborat de Marsh&McLennan, o companie de top la nivel global din domeniul serviciilor legate de risc, strategie și resurse umane, își propune să exploreze tendințele din domeniul cibernetic, implicațiile specifice acestuia, provocările emergente legate de reglementare și considerentele strategice.

Ca răspuns la criza generată de pandemia de COVID-19, o serie de administrații fiscale au publicat deja îndrumări la nivel național cu privire la implicațiile pandemiei asupra prețurilor de transfer. Deși acesta este un prim pas important în stabilirea așteptărilor contribuabililor, facilitarea conformității bazate pe cooperare și asigurarea unei mai bune stabilități fiscale, natura duală a prețurilor de transfer denotă că doar prin adoptarea unei abordări comune este posibil ca administrațiile fiscale să îmbunătățească stabilitatea fiscală. Îndrumările publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în decembrie 2020, clarifică și exemplifică aplicarea principiului concurenței în legătură cu faptele și circumstanțele unice impuse de pandemia de COVID-19. Sunt identificate și analizate patru aspecte: analiza comparabilității, alocarea pierderilor și a costurilor specifice COVID-19, programele de asistență guvernamentală, acordurile de preț în avans.

COVID-19 are efecte profunde asupra multor întreprinderi și ne putem aștepta ca acestea să continue pentru perioadele de raportare financiară viitoare. Indiferent dacă întreprinderile se confruntă cu o scădere temporară a activității sau cu schimbări mai radicale, este posibil ca efectele COVID-19 să afecteze modul în care pragul de semnificație este stabilit în audituri de către auditori și alegerea valorilor de referință utilizate. Ghidul ICAEW, Materiality in the audit of financial statements, prezintă o perspectivă practică a dispozițiilor ISA privind pragul de semnificație, evidențiind provocările existente și furnizând exemple.

După ani de cheltuieli însemnate, cei care ocupă funcția de CEO, directorii care sunt responsabili de aspectele legate de digitalizare și alți membri ai conducerii superioare resimt presiunea de a realiza un randament al investițiilor digitale (RODI). Constrângerile bugetare specifice contextului economic generat de COVID-19, programele a căror rezultate întârzie să apară și ritmul rapid în care transformarea digitală are loc amenință să transforme promisiunile legate de digitalizare în simple iluzii dacă organizațiile nu pot dovedi valoarea investițiilor în întregime. Indexul investițiilor digitale elaborat de EY în cel de-al treilea trimestru al anului 2020 oferă o imagine a eforturilor de recalibrare a strategiilor de digitalizare din interiorul organizațiilor în contextul pandemiei de COVID-19.

Un lucru rămâne cert în această lume care, anul acesta, în contextul COVID-19, a trecut prin schimbări neașteptate: cererea ca întreprinderile să se transforme singure. Acestea trebuie să dea dovadă de inovație la standarde înalte și să fie la curent cu progresul tehnologic pentru a supraviețui și a prospera. Oamenii reprezintă cel mai important activ al unei organizații, iar aceștia trebuie să se afle în centrul oricărui proces de transformare pentru a crea Întreprinderea umană. Acest tip de întreprindere este cel mai inteligent, inovativ și agil, reușind să creeze valoare atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Ultimele 9 luni au fost caracterizate de incertitudine. Pe măsură ce un nou val al pandemiei se prefigurează la nivel global, optimismul mediului de afaceri din perioada verii se estompează, întreprinderile pregătindu-se de întreruperi ale operațiunilor sau chiar de închiderea definitivă a acestora. Tot ca o consecință a pandemiei, decalajul digital prezent în rândul întreprinderilor mici și mijlocii devine mai evident, forțând companiile să analizeze tehnologiile pe care le dețin și, mai ales, pe cele pe care nu le dețin încă. Este evident că digitalizarea nu mai este o alegere pentru întreprinderi, ci o necesitate.

În această perioadă de incertitudine este important pentru companii să comunice proactiv cu investitorii lor și cu părțile interesate, inclusiv cu angajații, clienții și comunitățile în care își desfășoară activitatea, cu privire la modul în care răspund la criza generată de COVID-19. Corporația Financiară Internațională (IFC) a elaborat Cadrul general privind prezentarea informațiilor și transparența (Disclosure and Transparency Framework) prin care atât companiile cotate la bursă, cât și cele private pot furniza investitorilor și părților interesate informațiile necesare pentru ca aceștia să poată evalua reziliența, gradul de pregătire și procesele de gestionare a aspectelor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) aferente acestor entități.

COVID-19  a expus slăbiciuni vechi ale modului în care producem și vindem bunuri. Lanțul de aprovizionare global, în forma sa actuală, este incapabil să facă față perturbărilor care se preconizează. Preferințele consumatorilor, într-o continuă și rapidă schimbare, aspectele legate de mediu și schimbările intrinsece ale ordinii globale reprezintă vectori-cheie ale schimbării. Soluția o constituie digitalizarea și automatizarea în patru pași, bazați pe patru imperative: informație, arhitectură, excelență și planificare operațională, reziliență.

Menținerea siguranței cibernetice a unei afaceri poate fi dificilă, având în vedere multitudinea de riscuri la care este expusă, dar a nu prioritiza acest aspect sau a diminua importanța acestuia este o greșeală. Indiferent de mărimea unei afaceri, aceasta trebuie să identifice riscurile la care este expusă și combinația potrivită de instrumente de securitate cibernetică pentru construirea unui sistem de apărare solid și rezilient.

Deloitte pune la dispoziția profesioniștilor și a altor părți interesate o serie de podcasturi pe tema rezilienței companiilor în contextul pandemiei de COVID-19, furnizând perspectivele necesare în procesul de gestionare a crizei și de redresare în urma acesteia. Printre subiectele tratate se numără dificultățile legate de lanțurile de aprovizionare, strategiile de răspuns la criză, provocările generate de munca de la distanță etc.

O nouă ediție a emisiunii Fit for Future – Antreprenor în România a fost difuzată astăzi, 4 noiembrie a.c., la postul CECCAR TV. Puncte forte și puncte slabe în cazul măsurilor luate de autorități în sprijinul mediului de afaceri, contribuția profesioniștilor contabili în asigurarea sustenabilității afacerii în această perioadă de criză și modul în care a fost afectată industria HoReCa au fost câteva dintre subiectele abordate de invitații emisiunii:  Silvia Ion, Managing Partner Horeca Insight Magazine, Marcel Vulpoi, CEO Vulpoi&Toader Management, și prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova, președintele Consiliului superior al CECCAR.

Contextul actual nu este caracterizat doar de un nivel ridicat al riscurilor, ci și de o incertitudine prelungită. Estomparea granițelor între gestionarea riscului cotidian în afaceri, gestionarea crizei și reziliență poate permite dezvoltarea unei agilități în fața unui viitor incert. De la începutul pandemiei până în prezent s-au produs numeroase greșeli în procesul de gestionare a riscurilor și, indiferent de modul în care a fost afectată organizația, există încă multe lucruri de învățat în ceea ce privește gestionarea riscurilor în această perioadă de criză.

În următoarele luni, directorii financiari vor juca un rol esențial în evidențierea lucrurilor cu adevărat importante în aceste vremuri haotice. Pe măsură ce criza generată de COVID-19 ia amploare, proprietarii de afaceri sunt preocupați de supraviețuirea organizației lor și de siguranța angajaților, iar directorii financiari pot oferi suport în acest sens. Fiind obișnuiți să gestioneze pierderea unui client sau a unui furnizor, directorii financiari se află pe o poziție adecvată pentru a atenua amploarea efectelor pandemiei asupra organizațiilor.

Pandemia de COVID-19 a afectat toate industriile, multe dintre acestea experimentând consecințele cererii reduse, ale stopării operațiunilor, ale întreruperilor din lanțul de aprovizionare, etc. Multe dintre organizații, chiar și cele care aveau operațiuni solide, întâmpină acum diferite dificultăți financiare, deoarece ritmul alert de evoluție al pandemiei nu a permis dezvoltarea unei strategii de criză sau a unor măsuri de protecție eficiente. Fuziunea sau achiziția pot fi văzute drept soluții de salvare de la insolvență, atunci când o organizație nu își mai poate îndeplini obligațiile față de creditori sau nu mai reușește să atragă alte forme de finanțare. Totuși, având în vedere contextul, procesul de fuziune sau achiziție trebuie să fie tratat adecvat, analizând toate considerentele și condițiile unui astfel de demers pentru a asigura câștigul tuturor părților implicate.

Mediul global politic și economic este la fel de volatil și incert ca întotdeauna. În acest mediu al sectorului privat, aflat într-o continuă schimbare, importanța dezvoltării profesionale continue nu poate fi subestimată. Din poziția de organism profesional adresat profesioniștilor din domeniul sectorului public, Chartered Institute of Public Finances and Accountancy (CIPFA) își asumă un angajament nu numai de a sprijini practicienii, dar și de a-i ajuta pe aceștia să se pregătească pentru provocările ce vor urma. În acest scop, CIPFA a elaborat un cadru general privind competențele-cheie, conceput pentru a îndruma procesul de învățare al contabililor pe parcursul carierelor lor în sectorul public, indiferent de locul în care își desfășoară activitatea.

Într-o analiză Ernst & Young, publicată la 15 octombrie 2020, directori de top furnizează opinii cu privire la motivele pentru care pandemia de COVID-19 impune o nouă atitudine față de supravegherea riscurilor de către consiliile de administrație. Acestea recunosc că susținerea unei afaceri pe termen lung necesită concentrarea asupra unui spectru larg de părți interesate, având un scop precis în minte. Doar prin înțelegerea modificărilor sociale, tehnologice și geopolitice majore consiliile de administrație vor putea să asigure planificarea necesară pentru atenuarea riscurilor. Consiliile de administrație trebuie să responsabilizeze conducerea cu privire la planurile de continuare a activității și de concentrare a riscurilor. Analiza citată pune în evidență modalitățile prin care consiliile de administrație își pot schimba abordarea în ceea ce privește gestionarea riscurilor pentru a asigura un viitor sustenabil organizațiilor lor.

Companiile se confruntă cu cea mai grea criză economică de la Marea Recesiune din anii ’30, previziunile arătând că economia globală se va contracta cu 4,4% până la finalul anului. O echipă din cadrul PwC a elaborat un plan structurat pe cinci puncte principale reprezentând măsuri pe care companiile le pot întreprinde acum pentru a nu fi luate prin surprindere de următoarea criză. La baza acestui plan se află un îndemn pentru toate organizațiile de a înceta să trateze tehnologia ca pe un inamic și să o considere un instrument esențial pentru supraviețuire în situații de criză.

2020 a reprezentat cel mai dificil an din istoria recentă, dar a oferit, în același timp, o oportunitate unică de învățare pentru proprietarii de firme și membrii echipelor lor, în special în domeniul tehnologiei. Fără tehnologie, este imposibil să ne imaginăm răspunsul la pandemia de COVID-19. Pentru a-și putea continua activitatea, profesioniștii contabili au fost nevoiți să-și utilizeze cunoștințele legate de tehnologie și să le extindă pentru a găsi soluții pentru stocarea și accesarea informațiilor oricând și oriunde, să adopte proceduri de lucru de la distanță adecvate fiecărui tip de activitate și să identifice componentele hardware și dispozitivele periferice care să permită organizarea unui birou complet funcțional în propria casă.

La 6 octombrie 2020, American Institute of Certified Public Accountants (AICPA), Consiliul pentru Standarde Internaționale de Etică pentru Contabili (IESBA) și Consiliul pentru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare (IAASB) au publicat documentul comun Utilizarea specialiștilor în circumstanțele create de COVID-19: inclusiv considerente privind implicarea specialiștilor în audituri ale situațiilor financiare. Documentul este menit să ajute profesioniștii contabili să stabilească în ce condiții este necesară utilizarea serviciilor unui specialist pentru anumite activități și expune și considerentele etice relevante, în contextul crizei declanșate de pandemia de COVID-19. Documentul va fi disponibil curând și în limba română.

Este cert faptul că această criză generată de COVID-19 a schimbat fundamental modul în care funcționează afacerile. Unele schimbări par inevitabile în acest context: un număr mai mare de angajați vor lucra de acasă din ce în ce mai mult, lanțurile de aprovizionare vor fi reorganizate pentru a maximiza flexibilitatea, iar tehnologia va juca un rol esențial. Consiliile de administrație trebuie să se axeze pe crearea de valoare pe termen lung, pe cultura organizațională și dezvoltarea aptitudinilor pentru a gestiona eficace procesul de transformare specific societății post-COVID-19.

Supravegherea securității cibernetice reprezintă o responsabilitate-cheie a unui consiliu de administrație și constituia o preocupare semnificativă pentru companii înainte ca pandemia de COVID-19 să forțeze atât de multe organizații să facă brusc tranziția către munca de la distanță. Încălcarea securității datelor și alte amenințări cibernetice presupun riscuri legate de competitivitatea și reputația unei companii, precum și riscuri cu privire la eventuale litigii. Pentru prevenirea, detectarea și soluționarea acestora este nevoie de investiții din ce în ce mai costisitoare. Schimbările generate de pandemie au creat riscuri noi, a căror gestionare necesită supraveghere din partea consiliului.

CPA Canada a elaborat un ghid ce cuprinde îndrumări cu privire la implementarea în organizații a procesului de gestionare a riscurilor în întreprinderi (ERM) pentru a îndeplini obiective strategice în vremuri incerte și imprevizibile. Ghidul este structurat în șase pași care au drept scop îmbunătățirea conformității cu dispozițiile guvernamentale, creând în același timp o cultură a riscului ce sprijină și consolidează procesul integrat de luare a deciziilor și sporește valoarea organizației pentru părțile interesate.

Capacitatea de a gestiona fluxul de trezorerie este fundamentală pentru sănătatea oricărei companii, cu atât mai mult în mijlocul unei crize globale care afectează sever mediul de afaceri. Atunci când o companie își cunoaște resursele și este capabilă să le gestioneze, este cu un pas mai aproape de ieșirea din criză și de dobândirea unei poziții de siguranță în fața incertitudinilor care urmează.

În contextul în care statele încep să relaxeze măsurile de izolare și să repornească economia, planificarea întoarcerii la locul de muncă devine una dintre prioritățile principale ale multor organizații. Având în vedere că îndrumările și acțiunile legate de pandemie evoluează constant, există mai multe considerente, etape și factori asupra cărora angajatorii trebuie să se concentreze în scopul de a elabora un plan de acțiune solid, care să asigure siguranța angajaților la locul de muncă odată cu întoarcerea acestora.

Pandemia de COVID-19 continuă să evolueze. Acum este momentul ca eforturile să fie direcționate către sprijinirea întoarcerii la locurile de muncă, tratând, totodată, schimbările care vor trebui implementate în lunile care urmează. Iată câteva moduri în care companiile pot iniția această tranziție către un mediu mai stabil și o strategie de afaceri pregătită pentru viitor.

Pe măsură ce organizațiile își revizuiesc strategiile de afaceri, planificarea strategică pentru 2020-2021 trebuie să se adapteze noilor circumstanțe și să vizeze o perioadă mai lungă decât cea obișnuită de câteva luni sau maximum un an. Mediul de afaceri se schimbă mult prea repede și prea radical pentru ca vechile metode de planificare și anticipare a scenariilor să rămână aceleași. Gartner, o companie americană din domeniul cercetării și consultanței, a elaborat un ghid ce oferă îndrumări cu privire la planificarea strategică, bazată în principal pe 4 piloni: identificarea unor parametri de măsurare a progresului, elaborarea unor ipoteze de lucru, identificarea direcțiilor de acțiune și comunicarea întregii strategii într-o manieră concisă și eficientă care să faciliteze implementarea cu succes a acesteia.

După ce au supraviețuit unor vremuri dificile, afacerile ar trebui să se pregătească pentru procesul de redresare. Obiectivul principal al acestui proces ar trebui să fie creșterea sustenabilă, ceea ce implică menținerea bunelor practici adoptate pentru a supraviețui momentelor dificile, dar și concentrarea pe capitalul uman, creșterea profitabilității și a eficienței.

EY a creat un instrument de diagnosticare ce furnizează o abordare metodică referitoare la gestionarea situațiilor de criză, redresare și reinventare. Acesta include 9 domenii care nu numai că pot contribui la continuarea activității în prezent, ci sunt și utile în procesul de redefinire a viitorului organizației.

În contextul pandemiei de COVID-19, organismele profesionale contabile (PAO-urile) au oportunitatea de a-și ajuta membrii în situațiile dificile cu care aceștia se confruntă. Deși există un volum mare de informații disponibile, acestea pot fi greu de procesat. Acest cadru general, structurat în 7 pași, vine în sprijinul PAO-urilor care încearcă să se organizeze și să acționeze rapid în contextul actual.

Acest ghid își propune să furnizeze o serie de îndrumări cu privire la gestionarea provocărilor generate de pandemia de COVID-19 pentru raportările financiare și prezentările de informații pe care trebuie să le întocmească entitățile.

Deși la momentul actual există o incertitudine cu privire la un vaccin sau un tratament ce ar putea opri pandemia, analiștii economici tind să creadă că economia își va reveni rapid odată ce criza sanitară va fi soluționată. În articol sunt identificate câteva strategii și măsuri care ar putea fi eficiente pentru asigurarea unei redresări economice rapide și sustenabile.

Idei creative din partea antreprenorilor care și-au adaptat afacerile la noua cerere generată de pandemie. Printre acestea se numără: mutarea activității în mediul online, lărgirea gamei de produse, migrarea către produse și servicii sanitare etc.

Directori financiari din diferite sectoare de activitate își împărtășesc experiența de gestionare a incertitudinii în situații de criză, în care au fost nevoiți să găsească soluții eficiente pentru a diminua povara financiară a companiilor. Printre măsurile aduse în discuție se numără restructurarea operațiunilor, gestionarea rapidă a problemelor și încurajarea unei culturi organizaționale bazate pe flexibilitate și colaborare.

Pandemia de COVID-19 și efectele sale generează o nevoie mai mare de informații de înaltă calitate. În acest scop, firmele de contabilitate, organismele de reglementare, organizațiile membre IFAC și alte părți pun la dispoziția membrilor profesiei contabile îndrumări și sfaturi cu privire la dispozițiile contabile și de raportare financiară pe care ar trebui să le aibă în vedere în gestionarea efectelor pandemiei asupra întocmirii situațiilor financiare.

Lanțurile de aprovizionare au devenit extrem de complexe și esențiale pentru competitivitatea multor companii. Însă faptul că sunt foarte interconectate le face să fie și foarte vulnerabile în situații de criză. Pandemia de COVID-19 accentuează această problemă și impune schimbări radicale la nivel global.

În fiecare an, mii de profesioniști contabili aspiranți trec prin evaluări cu un grad de importanță mai mic sau mai mare. Până de curând, un procent foarte mic al evaluărilor se efectuau de la distanță, însă, în contextul creat de pandemia de COVID-19, organismele profesionale contabile au fost nevoite să facă tranziția către sistemele de evaluare online. Având în vedere evoluțiile actuale, această abordare ar putea deveni una permanentă.

La fel cum organizațiile evoluează pentru a se adapta „noii normalități”, la fel și structurile și procesele de guvernanță care le susțin trebuie să facă același lucru. Pentru a sprijini raportarea unor informații de înaltă calitate, acestea fiind baza unei bune guvernanțe, persoanele responsabile cu guvernanța pot avea în vedere acțiunile prezentate în acest articol.

Articolul face apel la comitetele de audit să anticipeze și să furnizeze răspunsuri la condițiile create de pandemia de COVID-19 luând în considerare cele șase recomandări propuse, concepute pentru a optimiza rolul esențial al acestora în ceea ce privește guvernanța, supravegherea și crearea de valoare pe termen lung.

Articolul tratează importanța acțiunilor și a atitudinii profesiei contabile globale în contextul COVID-19 pentru statutul și reputația acesteia în viitor. Prin menținerea celor mai înalte standarde de conduită și etică profesională în timpul pandemiei și prin asigurarea unui nivel ridicat de implicare, profesia contabilă va satisface toate așteptările referitoare la responsabilitățile privind interesul public.

Membrii Comitetului PMM din cadrul IFAC au împărtășit experiențe cu privire la modul în care firmele mici și organizațiile profesionale contabile (PAO-uri) reacționează la impactul crizei generate de pandemie. În urma discuțiilor au fost identificate 6 domenii-cheie de interes pentru dezvoltarea practicilor mici și mijlocii.

Documentul analizează scenariile prin care poate trece o companie sau o persoană fizică ce experimentează dificultăți financiare și oferă soluții de gestionare a acestora, utilizând experiența unor profesioniști în insolvență.