Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) a lansat, la 20 iunie, un nou indice al capacităților productive (PCI) pentru a ajuta țările să facă diagnostice și măsurători mai precise ale performanței lor economice.

La rândul său, acest lucru poate contura punerea lor în aplicare și, totodată, politici mai eficiente. PCI măsoară capacitățile țărilor de a produce bunuri și de a furniza servicii, care sunt esențiale pentru comerțul internațional și lanțurile de valoare ale producției globale.

PCI este disponibil pe un portal online dedicat, cu publicații, manuale, resurse și instrumente. Acesta prezintă capacitățile productive pe care le au 194 de economii și oferă o cuantificare mai bună a gradului de dezvoltare decât alte criterii de referință tradiționale, cum ar fi produsul intern brut (PIB). Indicele este multidimensional și măsoară intrările și potențialul economic, spre deosebire de ieșiri.

La 13 iunie, Comisia a recomandat măsuri concrete de sprijinire a economiei sociale, care acordă prioritate oamenilor, cauzelor sociale și de mediu în detrimentul profitului. În Europa există 2,8 milioane de entități active în cadrul economiei sociale, care angajează în total 13,6 milioane de persoane pentru a oferi soluții la principalele provocări întâmpinate de societățile noastre. Acestea acoperă o gamă variată de sectoare, de la servicii sociale și de îngrijire, la locuințe, activități recreative și energie la prețuri accesibile; printre acestea se numără cooperativele, societățile mutuale, asociațiile non-profit, fundațiile și întreprinderile sociale.

Pachetul vizează crearea unor condiții favorabile pentru ca organizațiile economiei sociale să prospere și să se dezvolte, precum și sensibilizarea cu privire la potențialul acestora, în special în ceea ce privește crearea de locuri de muncă de calitate, sprijinirea inovării și incluziunii sociale.

Comisia a prezentat, la 13 iunie, un nou pachet de măsuri pentru a valorifica și consolida bazele cadrului UE privind finanțarea durabilă.

Tranziția către o economie durabilă și neutră din punct de vedere climatic până în 2050 oferă noi oportunități pentru întreprinderile și cetățenii din UE. Multe întreprinderi și mulți investitori s-au angajat deja în această direcție, ținând cont de volumul tot mai mare al investițiilor durabile. Cu toate acestea, întreprinderile și investitorii se confruntă, de asemenea, cu o serie de provocări în această tranziție, în special în ceea ce privește respectarea noilor cerințe în materie de informare și raportare.

Prin urmare, obiectivul pachetului prezentat este de a garanta că acest cadru al UE, privind finanțarea durabilă continuă, sprijină întreprinderile și sectorul financiar, încurajând în același timp finanțarea privată a proiectelor și tehnologiilor de tranziție.

Federația Internațională a Contabililor (IFAC), Transparency International UK și Inițiativa Parteneri Împotriva Corupției (PACI) a Forumului Economic Mondial au elaborat un raport care examinează raportarea corporativă anticorupție, la nivel global, și consultanță, și au publicat separat sfaturi pentru comitetele de audit cu privire la prezentările de informații în materie de sustenabilitate.

Raportul analizează practicile curente de raportare anticorupție, arătând nevoia urgentă pentru calitate, fiabilitate și comparabilitate mai bune.

De la criza financiară și criza datoriilor suverane din Europa, UE a construit un cadru general unificat de rezoluție bancară și de garantare a depozitelor, pentru a menține stabilitatea financiară, încrederea deponenților și a preveni utilizarea fondurilor publice, pentru a salva băncile aflate în dificultate.

În ultimii ani s-au înregistrat progrese semnificative. Planurile de soluționare au fost pregătite pentru a determina cele mai eficiente strategii de implementat în cazul unui faliment bancar. Băncile au depus eforturi pentru a-și îmbunătăți posibilitățile de rezoluție, inclusiv prin crearea de rezerve de rezoluție pentru a fi pregătite de o eventuală recapitalizare internă (bail-in).

Profesioniștii din domeniul financiar-contabil s-au arătat puțin mai optimiști în ceea ce privește evoluția economiei mondiale în primul trimestru al anului, potrivit unui sondaj realizat de Association of Chartered Certified Accountants și Institute of Management Accountants. Sondajul Q1 2023 Global Economics Conditions Survey, publicat la 20 aprilie, a constatat că încrederea în rândul membrilor acestor organizații a crescut pentru al treilea trimestru consecutiv, deși este la un nivel mai mic decât cel înregistrat în urmă cu un an. Indicatorii de „frică” urmăriți în cadrul cercetării s-au îmbunătățit în al patrulea trimestru al anului trecut, reflectând un nivel mai scăzut de îngrijorare în rândul respondenților cu privire la faptul că clienții și furnizorii lor ar putea ieși de pe piață.

Comisia Europeană a adoptat, la 20 aprilie, un pachet de măsuri pentru a simplifica și mai mult procedurile de examinare a operațiunilor de concentrare economică în temeiul legislației europene aferente. Pachetul include: (i) un regulament de punere în aplicare revizuit privind concentrările economice, (ii) o comunicare privind procedura simplificată și (iii) o comunicare privind transmiterea documentelor. Se preconizează că pachetul va aduce beneficii semnificative pentru întreprinderi și pentru consilierii acestora în ceea ce privește lucrările premergătoare concentrărilor economice și costurile aferente. Scopul este de a simplifica și de a extinde domeniul de aplicare al procesului prin care Comisia examinează operațiunile de concentrare economică ce nu pun probleme („cazuri ce pot face obiectul procedurii simplificate”).

Comisia Europeană a adoptat, la 18 aprilie, o propunere menită să ajusteze și să consolideze în continuare cadrul existent al UE de gestionare a crizelor bancare și de asigurare a depozitelor (CMDI), cu accent pe băncile mijlocii și mai mici, a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat. „Sectorul bancar din UE, care beneficiază de un cadru solid de gestionare a crizelor, a devenit mult mai rezilient în ultimii ani. Instituțiile financiare din UE sunt bine capitalizate, cu un grad ridicat de lichiditate și supravegheate îndeaproape. Experiența a demonstrat, totuși, că multe bănci mijlocii și mai mici în curs de a intra în dificultate au fost gestionate cu ajutorul unor soluții din afara cadrului de rezoluție. Soluțiile au implicat uneori utilizarea banilor contribuabililor în locul resurselor interne necesare ale băncii sau a unor plase de siguranță private finanțate de sectorul bancar (scheme de garantare a depozitelor și fonduri de rezoluție)”, se arată în documentul citat.

Care sunt oportunitățile pentru practicile mici și mijlocii din domeniul financiar-contabil în ceea ce privește transformarea digitală și cât de departe au ajuns acestea în evoluția lor digitală? Un sondaj realizat la începutul anului 2022 în Marea Britanie și Irlanda, în care au fost intervievați reprezentanți ai practicilor mici și mijlocii din domeniul financiar-contabil, a examinat modalitățile prin care PMM-urile devin digitale și motivele care le determină să inițieze acest proces. Totodată, cercetarea amintită a relevat și obstacolele pe care PMM-urile le întâlnesc în procesul de digitalizare, precum și beneficiile acestuia, din perspectiva activității lor. Potrivit concluziilor cercetării:

1. PMM-urile și-au îmbrățișat prezența online și folosesc rețelele sociale, însă multe dintre acestea încă mai au mulți pași de parcurs din punct de vedere digital.
2. Cu cât este mai mare cabinetul, cu atât este mai avansat digital.
3. Obținerea cooperării clienților a fost identificată drept una dintre cele mai mari provocări întâlnite în procesul de digitalizare. Potrivit participanților la sondaj, clienții acestora nu au dorit să abordeze lucrurile diferit sau au fost incapabili să facă pasul spre digital.

Responsabilii  fiscali ai companiilor din întreaga lume preconizează că numărul auditurilor fiscale va crește cu mai mult de o treime în următorii doi ani. Un sondaj publicat recent de Ernst & Young a constatat că organizațiile se pregătesc pentru o nouă eră a riscurilor fiscale, chiar dacă sunt îngrijorate de capacitatea lor de a face față unei creșteri anticipate a problemelor legate de taxe. EY a intervievat 2.100 de responsabili seniori financiari și fiscali și a constatat că mai mult de jumătate (51%) dintre responsabilii fiscali ai companiilor se așteaptă să aibă parte de mai multe litigii fiscale în următorii doi ani. Reformele fiscale transfrontaliere se află în fruntea listei riscurilor anticipate, fiind prognozate mai multe litigii ce vor duce la costuri mai mari în viitor.

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate au lansat Portalul mondial (Global Gateway), noua strategie europeană pentru susținerea legăturilor inteligente, curate și sigure la nivelul sistemelor digitale, energetice și de transport și pentru consolidarea sectoarelor de sănătate, educație și cercetare la nivel mondial. Obiectivul stabilit pentru portalul global este mobilizarea a până la 300 de miliarde de euro în investiții între 2021 și 2027 pentru a susține o redresare globală de durată, luând în considerare interesele UE și ale partenerilor acesteia.

În ultimii doi ani, eforturile de atenuare a efectelor pandemiei au acaparat agenda mondială. Dar acest lucru înseamnă că s-a pierdut din vedere lupta împotriva schimbărilor climatice, la fel de stringentă ca situația epidemiologică. În acest context, experții contabili au un rol crucial. Aceștia au responsabilitatea de a se comporta într-o manieră etică și de a acționa în interes public care cuprinde, în mod firesc, și mediul înconjurător. Experții contabili au puterea de a facilita procese de luare a deciziilor care să sprijine întreprinderile, investitorii, consumatorii și mediul în egală măsură.

Statele ar trebui să se abțină de la a crește sprijinul guvernamental pentru consumul de combustibili fosili ca răspuns la creșterea globală a prețurilor la energie și efectele economice ale pandemiei, potrivit OCDE și IEA. În schimb, date fiind amenințarea schimbărilor climatice și necesitatea unei redresări verzi, statele ar trebui să accelereze investițiile în infrastructura pentru energie sustenabilă și crearea de locuri de muncă verzi, precum și îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, în special SDG 7, pentru a asigura accesul la energie sustenabilă, modernă, fiabilă și la un preț rezonabil.

Pe măsură ce guvernele se confruntă cu provocarea de a-și onora angajamentele privind volumul net de emisii egal cu zero până în 2050, un nou raport OCDE arată că acestea trebuie să se concentreze în paralel pe reducerea și gestionarea riscului inevitabil de a înregistra pierderi și daune suplimentare ca urmare a schimbărilor climatice. Raportul OCDE, Gestionarea riscurilor climatice, confruntarea pierderilor și a daunelor, demonstrează că riscurile unor efecte suplimentare asupra economiilor, ecosistemelor, întreprinderilor și oamenilor nu pot fi evitate și vor crește în intensitate proporțional cu încălzirea globală. Aceste riscuri sunt distribuite neuniform la nivelul statelor și al categoriilor sociale, afectându-le în mod disproporționat pe cele mai sărace și vulnerabile, ceea ce constituie un motiv convingător pentru a acționa cât mai rapid.

Comerțul poate și trebuie să aibă o contribuție la măsurile referitoare la climă, a declarat directorul general al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), Ngozi Okonjo-Iweala, în cadrul Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26), desfășurată în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie 2021, la Glasgow, Scoția. Oficialul OMC a mai adăugat că este nevoie de un consens la nivel global în ceea ce privește stabilirea prețului carbonului, deoarece fragmentarea actuală are drept rezultat dificultăți de implementare pentru companii și prețuri mai mari pentru consumatori. Politicile comerciale pot contribui și la atenuarea efectelor schimbărilor climatice dacă la nivel global se consolidează angajamentul de a contracara acest fenomen.

Barometrul global al EY privind prezentarea riscurilor climatice furnizează o imagine a interesului tot mai mare al organizațiilor pentru riscurile și oportunitățile climatice pe măsură ce presiunea exercitată de părțile interesate le plasează în fruntea agendei consiliilor de administrație și a conducerii. Barometrul analizează prezentările de informații realizate de 1.100 de companii din 42 de state în contextul adoptării tot mai răspândite a îndrumărilor TCFD. În urma analizei, s-a constatat că, deși organizațiile continuă să înregistreze progrese din punctul de vedere al îmbunătățirii raportării aspectelor climatice, doar 41% dintre cele incluse în studiu desfășoară o analiză a scenariilor și doar 15% includ schimbările climatice în situațiile financiare.

Contabilitatea de gestiune a aspectelor de mediu (EMA) sprijină managerii în a lua decizii mai bune prin informarea acestora cu privire la efectele pe care o organizație le produce asupra mediului, precum și modul în care aspectele de mediu influențează, la rândul lor, organizația. EMA poate ajuta la identificarea problemelor de mediu cauzate, a îmbunătățirilor realizate și a modului în care acestea se răsfrâng asupra performanței economice a organizației. Profesia contabilă joacă un rol important în adoptarea EMA. Reprezentanții acesteia promovează informarea cu privire la contextul de mediu și facilitează transformarea în interiorul organizațiilor prin colaborare.

În decembrie 1997, 200 de state au semnat Protocolul de la Kyoto, angajându-se să combată încălzirea globală generată de emisiile de CO2 produse de activitatea umană. În ciuda acestui fapt, multe state nu și-au atins obiectivele sau s-au retras din acord. Tratarea schimbărilor climatice reprezintă un demers vast. Acesta implică acțiuni din partea tuturor părților interesate, nu doar din partea guvernelor. De aceea acordul de la Kyoto a fost un eșec. Guvernele s-au implicat într-o anumită măsură, dar majoritatea întreprinderilor, consumatorilor și cetățenilor, nu. Astăzi, lucrurile par să fie diferite. Companiile conștientizează importanța sustenabilității și consecințele lipsei de acțiune pentru performanța și succesul activității lor.

Chiar și anterior pandemiei de COVID-19, progresul către Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ESG-uri) nu era destul de accelerat pentru a le atinge până în 2030. Așa cum se afirmă și în cel mai recent raport al Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC), impactul negativ al activității umane, care a declanșat numeroase crize de mediu, persistă fără echivoc. Concluziile raportului sunt clare și relevă transformările pe care încălzirea globală le dezlănțuie asupra Pământului. Mai mult, s-a stabilit că o creștere economică încurajată doar de comerțul internațional nu este suficientă pentru a asigura echitatea și progresul social. Necesitatea de a continua dezvoltarea în limitele sistemelor sociale și de mediu rămâne la fel de critică. În raport se specifică este nevoie de realizarea tranziției către o cale sustenabilă de a consuma, produce și comercializa produsele.

Schimbările sociale, tehnologice și geopolitice, impactul schimbărilor climatice și conexiunea dintre acestea prezintă o serie de riscuri și oportunități care trebuie înțelese și gestionate. Publicația The business impact of environmental and social issues: Is it on your radar? prezintă trei tendințe-cheie având implicații sociale și de mediu care se răsfrâng deja asupra mediului de afaceri și a piețelor de capital. Consiliile de administrație și persoanele cu funcții executive care vor recunoaște și monitoriza aceste tendințe vor fi mai bine pregătite pentru a asigura o supraveghere eficientă a modului în care entitățile gestionează aspectele sociale și pe cele legate de mediu.

Conform ultimului raport al Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC), publicat pe 9 august, oamenii de știință trag un semnal de alarmă și afirmă că omenirea se află într-un punct critic din punct de vedere al schimbărilor climatice. Aceștia observă schimbări ale climei Pământului în fiecare regiune și la nivelul întregului sistem climatic. Multe dintre schimbările identificate sunt fără precedent în mii sau poate sute de mii de ani, iar unele dintre schimbări, cum ar fi creșterea nivelului mării, sunt ireversibile pe perioade de sute de mii de ani. Stabilizarea climei la nivel global va implica acțiuni rapide și consecvente pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a atinge scenariul de zero emisii de CO₂. Aceste măsuri sunt necesare atât pentru conservarea mediului înconjurător, cât și pentru sănătatea și bunăstarea omenirii.

O mare parte a eforturilor de a asigura sustenabilitatea întreprinderilor se concentrează pe lanțurile de aprovizionare ale acestora, care au fost afectate sever de pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, potrivit unui nou studiu realizat de Centrul pentru Transport și Logistică al MIT, investițiile în sustenabilitatea lanțurilor de aprovizionare nu s-au redus într-o măsură semnificativă, indiferent de gravitatea situației epidemiologice. Studiul evidențiază, de asemenea, presiunea tot mai mare exercitată asupra companiilor de către diferite părți interesate pentru a aloca resurse pentru sustenabilitatea lanțului de aprovizionare, ceea ce denotă că aceasta nu este doar o preocupare de moment, ci o tendință care se va extinde în mediul de afaceri.

Profesioniștii contabili de astăzi dețin deja multe dintre aptitudinile și competențele necesare pentru a utiliza eficient standardele și cadrele generale privind sustenabilitatea. Pornind de la experiența lor în materie de raportare financiară și nefinanciară, aceștia înțeleg și raportează informații transparente și relevante către utilizatori, înțeleg și aplică îndrumările adecvate tranzacțiilor și raportării, dezvoltă, implementează sau evaluează un sistem intern de control necesar pentru a întocmi sau a asigura informațiile unei organizații etc. De asemenea, competențele și aptitudinile profesioniștilor contabili sunt dominate de etică și integritate, ceea ce reprezintă un motiv în plus pentru a-i considera pregătiți pentru raportările privind sustenabilitatea care să deservească interesul public.

Un raport al EY arată că aproximativ 13.000 de proiecte cu energie regenerabilă în circa 50 de țări așteaptă finanțare, având potențialul de a crea până la 10 milioane de locuri de muncă verzi. Aceste proiecte oferă oportunități de investiții în valoare de 2 trilioane de dolari și ar genera locuri de muncă pe întregul lanț de aprovizionare. De asemenea, s-a constatat că forța de muncă din China și Statele Unite ar beneficia de cele mai mari beneficii în urma implementării acestor proiecte, care ar putea genera 2, respectiv 1,8 milioane de locuri de muncă.

Redresarea organizațională în urma COVID-19 nu este lineară, întrucât nu există un moment comun în care toate organizațiile sau toate comunitățile pot spune că au depășit cu adevărat criza. Dată fiind durata a pandemiei de COVID-19 și a efectelor acesteia la nivel global, multe organizații profesionale contabile (PAO-uri) se pot afla într-o stare specifică perioadelor de gestionare a crizelor. În tratarea provocărilor anterioare și curente, profesia contabilă globală nu numai că a rămas fermă și implicată, dar s-a și adaptat în beneficiul membrilor și al societății. Astfel, există o oportunitate de a încuraja în continuare adaptabilitatea și de a transpune lecțiile învățate în 2020 în planificarea și dezvoltarea strategică.

Grupul consultativ pentru profesioniștii contabili angajați al IFAC a analizat, cu prilejul întâlnirii virtuale din martie 2021, tendințele-cheie globale care afectează capacitatea profesiei contabile de a fi pregătită pentru viitor. Raportul Încurajarea organizațiilor motivate de scop rezumă principalele perspective și informații dobândite în urma discuțiilor purtate în interiorul acestui grup global de lideri din domeniul financiar și al afacerilor, aceștia bazându-se pe experiențele diverse acumulate pe parcursul carierei. Printre subiectele discutate s-au numărat rolul contabilului în crearea de valoare, în ceea ce privește dezvoltarea durabilă și combaterea schimbărilor climatice, precum și prioritățile post-COVID-19. Concluzia discuțiilor a fost că scopul, oamenii, profitabilitatea și planeta reprezintă considerente ce trebuie avute în vedere la evaluarea succesului mediului de afaceri.

Timp de mai bine de un an, lumea a fost pusă în dificultate de provocările generate de pandemia de COVID-19. Ca răspuns, profesioniștii contabili au dat dovadă de o reziliență remarcabilă. Cu toate acestea, pe măsură ce jurisdicțiile la nivel global se îndreaptă către un viitor mai promițător, provocările etice pe care profesioniștii contabili și părțile interesate le înfruntă sunt departe de a se fi încheiat. De fapt, acestea ar putea să se intensifice.

Politicile active ale pieței forței de muncă ce asigură conexiunea între oameni și locurile de muncă vor ajuta la asigurarea unei redresări echitabile și susținute în urma crizei generate de pandemia de COVID-19. Încă din 2020, multe guverne au reacționat rapid la efectele crizei prin creșterea finanțării pentru serviciile publice de ocupare a forței de muncă, programele de instruire și măsurile de sporire a cererii pe piața muncii. Aceasta a permis serviciilor publice de ocupare a forței de muncă să angajeze personal suplimentar și să extindă accesibilitatea digitală și de la distanță a locurilor de muncă pentru a asigura continuitatea serviciilor. Cu toate acestea, este nevoie de resurse suplimentare în 2021 și în anii ce vor urma pentru a asigura o integrare rapidă pe piața muncii a tuturor celor aflați în căutarea unui job.

A șaptea ediție a Empretec Global Summit, organizată de UNCTAD, a avut loc la 20 aprilie și a lansat un apel către factorii de decizie de a adapta politicile și instituțiile astfel încât acestea să sprijine mai bine microîntreprinderile și IMM-urile. În cadrul evenimentului s-a discutat și despre faptul că sprijinul de care microîntreprinderile și IMM-urile au nevoie trebuie aliniat la prioritățile redresării economice și sociale post-COVID-19. Măsurile pe termen scurt, precum scutirea de la plata impozitelor, sunt cu siguranță necesare și benefice, dar la fel de importante sunt și politicile structurale pe termen lung, cum ar fi incluziunea digitală și financiară și dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale.

Secretariatul Forumului OECD privind Administrația Fiscală (FTA), în colaborare cu FTA Enterprise Risk Management Community of Interest, a elaborat raportul Administrația fiscală: Reziliența digitală în contextul COVID-19, ce are ca scop furnizarea unei imagini a impactului digitalizării asupra administrației fiscale în gestionarea crizei COVID-19. Documentul se concentrează în special pe serviciile pentru contribuabili, gestionarea riscurilor de conformitate, munca de la distanță, sistemele IT și furnizarea de sprijin pentru administrațiile naționale la nivel extins. Raportul ia în considerare informațiile furnizate de peste 30 de administrații fiscale care au completat un chestionar privind reziliența digitală.

În fiecare zi auzim relatări despre modul în care pandemia de COVID-19 a întrerupt ritmul normal al vieții oamenilor – de la modul în care aceștia lucrează la modalitățile în care își petrec timpul liber. Așadar, este firesc ca profesioniștii contabili și întreprinderile pe care le deservesc să se confrunte cu unele schimbări. Pentru a înțelege mai bine impactul pandemiei asupra profesioniștilor contabili, CPA Canada a consultat reprezentanți ai profesiei din mai multe domenii – de la practica publică la industrie și servicii publice. În urma acestor discuții reiese că profesioniștii contabili s-au adaptat și au beneficiat în urma numeroaselor lecții învățate în această perioadă dificilă.

Întrucât s-a împlinit un an de la debutul pandemiei la nivel global, este important să reflectăm asupra modului în care pandemia de COVID-19 a afectat profesia contabilă. În acest an, majoritatea dintre noi am așteptat momentul revenirii la „normalitate” și la vechiul mod de a ne desfășura activitatea. Realitatea, însă, este că, cel mai probabil, nu ne vom mai întoarce niciodată la „normalul” de dinainte de pandemie. Deși acest lucru ar putea suna alarmant, este, de fapt, un pas înainte pentru profesie din punctul de vedere al digitalizării, flexibilității și inovației.

Schimbarea este aici și urmează mai multe schimbări pentru profesia contabilă. Noile tehnologii sunt motorul acestei schimbări. Aceasta nu este o noutate: profesia contabilă s-a adaptat și a prosperat pe parcursul revoluției tehnologice din ultimul secol. Dar succesul nu este o certitudine. Profesia contabilă îl va atinge doar printr-un răspuns minuțios și aprofundat la provocările actuale și prin pregătirea pentru cele care vor urma. Pentru a se adapta corespunzător, profesia contabilă trebuie să pună întrebările corecte și să identifice răspunsurile potrivite.

Profesia contabilă este, mai presus de toate, o profesie a oamenilor – persoane individuale și echipe care lucrează împreună. Evenimente precum pandemia de COVID-19 ne fac să reflectăm la ceea ce contează cu adevărat – elementul uman al profesiei și munca depusă de aceștia. În fiecare an, milioane de profesioniști contabili produc miliarde de dolari la nivel global prin crearea de valoare pentru un spectru larg de părți interesate, acționând în interes public. Înțelegerea conexiunii dintre oameni, educație, raționament profesional, etică, valoare și interesul public este esențială pentru relevanța continuă a profesiei.

Accountancy Europe face un apel la membrii săi, 50 de organisme profesionale din 35 de țări, să răspundă la apelul Comisiei Europene referitor la evaluarea fezabilității unei scheme de verificare a bonității. Comisia Europeană a lansat recent o sesiune de consultări pe această temă, în care părțile interesate relevante, precum băncile, platformele de finanțare, IMM-urile, instituțiile și autoritățile de supraveghere naționale și europene, sunt invitate să-și transmită contribuțiile, până la 30 aprilie a.c., termenul-limită de furnizare a feedbackului. Potrivit Accountancy Europe, organizația a făcut un apel încă din 2017 pentru o astfel de schemă, aceasta fiind cu atât mai pertinentă în economia post-COVID. Totodată, Accountancy Europe recomandă Comisiei să includă și un cadru general de mediere într-o schemă viitoare. Contabilii joacă un rol esențial în a ajuta IMM-urile să acceseze finanțare. Prin urmare, aceștia vor contribui semnificativ la asigurarea că schema paneuropeană își atinge obiectivele în demersul de a ajuta IMM-urile, subliniază reprezentanții organizației.

Fiecare criză este diferită. În istoria recentă am fost martorii unor crize financiare cauzate de acte de terorism și, acum, de pandemia de COVID-19. Deși cauzele și efectele unor astfel de evenimente sunt, în general, imprevizibile, un lucru este sigur – va avea loc o nouă criză. Societatea are nevoie de profesioniști contabili, o componentă esențială a unei economii globale reziliente și sustenabile, aceștia fiind ghidați de responsabilitatea etică fundamentală de a acționa în interes public. Menținerea încrederii pe durata crizei este cea mai rapidă cale spre redresare.

În încercarea de a îmbunătăți performanța în afaceri pe termen lung, nu este niciodată greșit să faci lucrul corect. Acest concept și concentrarea pe un mod sustenabil de a gândi, a acționa și a raporta reprezintă fundamentele viitorului eveniment organizat de FinBiz2030, intitulat The Business Case for Doing Good, programat joi, 25 martie 2021, începând cu ora 17.00. Finance and Business 2030 (sau FinBiz 2030), o inițiativă coordonată de One Young World și Chartered Accountants Worldwide, organizează acest eveniment virtual ca parte a seriei Construirea rezilienței, care se va concentra pe modul în care companiile utilizează resursele naturale și forța de muncă, cum se poziționează acestea în legătură cu aspectele sociale esențiale și cum se răsfrânge această abordare asupra performanței, accesului la capital și creării de valoare pe termen lung. Pentru a participa la eveniment este necesară înregistrarea prealabilă.

Sistemele fiscale actuale au dificultăți în a ține pasul cu noile modele de business și cu îmbătrânirea populației. Criza generată de pandemia de COVID-19, urgențele legate de schimbările climatice și tulburările sociale au exacerbat aceste dificultăți. Accountancy Europe este de părere că acum este momentul unei analize cu privire la modul în care aceste sisteme trebuie schimbate pentru a trata viitoarele provocări legate de finanțare și pentru a ajuta la dezvoltarea unei economii sustenabile. Astfel, organizația face un apel la liderii de opinie din domeniul fiscalității să-și împărtășească observațiile cu privire la schimbările necesare pentru a construi sisteme fiscale pregătite pentru viitor. Apelurile pentru contribuții vor aborda mai multe teme – prima dintre acestea fiind legată de impozite și mediu. Experții în domeniu își pot trimite observațiile până la 30 iunie 2021 la adresa paul@accountancyeurope.eu.

Pentru prima dată, Accountancy Europe a realizat un podcast cu doi invitați: Myles Thompson, președintele Accountancy Europe, și Mark Vaessen, președinte adjunct Accountancy Europe. Myles Thompson este expertul în domeniul auditului care coordonează activitățile Accountancy Europe cu privire la fraudă și continuarea activității. Mark Vaessen se concentrează pe elaborarea unor standarde integrate și armonizate de raportare a informațiilor nefinanciare pentru raportarea corporativă. În podcast sunt dezbătute elanul și viteza schimbărilor care au loc în domeniul auditului și al raportării corporative, acestea aflându-se în centrul atenției la nivel global, fiind mai relevante ca niciodată. Cei doi invitați încurajează profesia să devină mai ambițioasă și pe membrii acesteia să-și depășească zona de confort.

Pandemia a amplificat importanța aspectelor ESG (de mediu, sociale și de guvernanță). Părțile interesate își doresc mai multă transparență cu privire la modul în care organizațiile își gestionează riscurile ESG și le integrează în strategia de afaceri. Factorii ESG dețin un rol important în capacitatea organizației de a crea valoare. Obținerea de rezultate presupune crearea de valoare pentru toate părțile interesate, nu doar pentru acționari. Parametrii ESG vă pot ajuta să recunoașteți momentele în care strategia de afaceri are nevoie de o revizuire și să identificați practicile care pot fi asociate cu riscuri viitoare și modul în care acestea pot fi transformate în oportunități pentru a obține un avantaj competitiv.

Profesia contabilă, la fel ca toate profesiile, trece printr-o perioadă de evaluare a poziției sale viitoare ca rezultat al numeroaselor schimbări din domeniul cultural, tehnologic și din mediul de lucru. În special, profesia asistă la o amenințare a viabilității sale viitoare generată de trei provocări: provocarea atragerii de noi specialiști, provocarea relevanței și provocarea schimbării. Aceste provocări țin de natura și definiția profesiei, iar depășirea lor este vitală pentru viitorul acesteia.

Fiecare generație trece printr-un moment definitoriu. Fără dubiu, pandemia de COVID-19 reprezintă o criză fără precedent care va schimba în mare parte sistemele economice, sociale și politice pe care le cunoșteam până acum. Profesia contabilă nu face excepție de la acest val de schimbări și va suferi o transformare pe termen lung. Cu toate acestea, conform unor studii elaborate de organisme din domeniu precum CAPA (Confederation of Asian and Pacific Accountants), perspectiva pentru profesia contabilă și organizațiile profesionale contabile nu este una sumbră. Potrivit datelor obținute, sustenabilitatea financiară a acestora nu este periclitată pe termen lung, există un număr mare de oportunități de dezvoltare și adaptare chiar și în mediul incert actual, iar procesul de digitalizare va continua să ia amploare și să contribuie atât la eforturile de dezvoltare, cât și la creșterea gradului de atractivitate al domeniului în rândul noii generații.

Anual, în jur de 200.000 de companii dau faliment în Europa, având ca rezultat pierderea a peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Criza sanitară generată de pandemia de COVID-19 și declinul economic au înrăutățit în mod deosebit situația, plasând o povară fără precedent asupra întreprinderilor mici și mijlocii din Europa. Cel mai dificil moment încă nu a avut loc, în contextul în care guvernele vor înceta la un moment dat să acorde sprijin financiar sectorului de afaceri. Contabilii pot reprezenta un ajutor esențial pentru IMM-urile aflate în dificultate, asigurându-se că o întreprindere este condusă într-o manieră sustenabilă și identificând și contribuind la soluționarea eficace a riscurilor de insolvență care sunt din ce în ce mai sporite în contextul actual.

Criza economică produsă de pandemia de COVID-19 a condus la pierderea multor locuri de muncă, inclusiv în rândul profesioniștilor contabili. Cu toate acestea, în opinia lui Evelyne Blain, profesionist contabil și director de dezvoltare la CPA Quebec, anul 2021 pare foarte favorabil practicienilor din domeniul contabil. Ea subliniază faptul că, în acest mediu foarte volatil, profesioniștii contabili sunt considerați consilieri de încredere ale căror experiență și aptitudini sunt deosebit de importante. Deși pandemia va fi prezentă și pe parcursul anului 2021, profesioniștii contabili vor avea șansa de a-și demonstra capacitatea de adaptare și de a contribui la modernizarea sectorului de activitate.

În primul podcast din 2021, Accountancy Europe o are ca invitată pe Mathilde Mesnard, director adjunct pentru afaceri economice și financiare în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), pentru a dezbate tema guvernanței corporative, un subiect de interes la nivel global. Ea analizează schimbările pe care le-au implementat companiile pentru a deveni mai responsabile și sustenabile, dar subliniază, de asemenea, că este nevoie de o transformare mai radicală. Această transformare se bazează pe o schimbare de sistem și o reorientare a priorităților asupra chestiunilor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG).

Deși multe companii s-au reinventat și s-au adaptat rapid la noile circumstanțe impuse de pandemia de COVID-19, câștigând un plus de cotă de piață, nu toate au reușit această performanță. De asemenea, nu toate companiile vor beneficia de redresarea economică preconizată. Mediul de afaceri trebuie să fie pregătit pentru o serie de provocări din diverse domenii care vor urma în această perioadă volatilă de redresare. Acesta va trebui să-și consolideze și să-și revizuiască permanent strategiile de atenuare a riscurilor pentru a-și îmbunătăți reziliența la viitoarele șocuri.

Seria emisiunilor Profesioniștii, în interes public dedicate rolului pe care îl poate avea profesia contabilă în asigurarea rezilienței României a continuat joi, 3 decembrie 2020, la CECCAR TV, cu dialogul dintre Adrian Câciu, analist economic, reprezentant al Partidului Social Democrat, și prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, președintele Consiliului superior al CECCAR.
Cu acest prilej, Adrian Câciu a precizat, cu privire la strategia de guvernare a PSD, că niciun act normativ nu va fi adoptat fără o consultare prealabilă cu toate părțile interesate, și a explicat viziunea acestei formațiuni politice în ceea ce privește modul în care pot fi implicate profesiile liberale în procesul de elaborare și implementare a politicilor publice.

Joi, 3 decembrie a.c., o nouă ediție a emisiunii Profesioniștii, în interes public a fost difuzată de CECCAR TV. Rolul profesiei contabile în reziliența României a fost subiectul discuțiilor.
Dan Barna, copreședinte al Alianței USR PLUS, și prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, președintele Consiliului superior al CECCAR, expert contabil, au discutat, în cadrul emisiunii, despre obiectivele programului de guvernare al formațiunii USR PLUS și despre viziunea formațiunii asupra implicării profesiilor liberale, în particular a profesiei contabile, în realizarea acestor obiective, în interes public.

Accountancy Europe pune la dispoziția profesioniștilor contabili și a părților interesate un podcast al cărui invitat este CEO-ul organizației, Olivier Boutellis-Taft. Tema podcastului este importanța guvernanței corporative în deschiderea drumului pentru o economie sustenabilă. Olivier Boutellis-Taft subliniază caracterul urgent al crizelor de mediu, sociale și guvernamentale actuale care au devenit și mai evidente odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19. Totodată, acesta explică modul în care guvernanța corporativă sustenabilă poate fi fundamentală pentru funcționarea întreprinderilor și a economiilor.

În perioada 24-27 noiembrie a.c. va avea loc, online, seria de webinare Romanian Business Week: Exploring doing business in Romania, organizate, în colaborare, de Dutch Romanian Network (DRN), Netherlands Romanian Chamber of Commerce (NRCC), NL.In Business (organizație dedicată promovării relațiilor internaționale) și Ambasada României la Haga.

În perioada 7-11 decembrie 2020, IFAC va organiza, în colaborare cu Comitetul director al MOSAIC, forumul online cu tema Construirea unor economii reziliente și sustenabile. Evenimentul va analiza oportunitățile profesiei contabile de a sprijini reacțiile la situațiile de urgență și un sector de sănătate publică puternic și va sublinia importanța contabilității de angajamente pentru revenirea economică, informează IFAC, într-un comunicat.

Pandemia de COVID-19 ne-a redefinit prezentul, aducând deopotrivă un grad semnificativ de incertitudine și un val de schimbări care ne afectează viața în toate aspectele ei, inclusiv modul în care ne desfășurăm activitatea profesională. Forumul Economic Mondial a identificat 4 schimbări care vor redefini modul de lucru în următorii 5 ani. Munca de acasă, locurile de muncă „verzi”, revoluția locurilor de muncă temporare și automatizarea vor fi cei patru vectori de schimbare a pieței muncii.

Amy Vetter, profesionist contabil, speaker în cadrul National Technology Forum 2021, eveniment organizat de CPA Canada, programat să aibă loc în luna ianuarie anul viitor, discută, într-un articol publicat pe site-ul organizației canadiene, despre beneficiile tehnologiei pentru domeniul contabil și prezintă motivele pentru care este nevoie de crearea unui mediu pozitiv de lucru în contextul pandemiei de COVID-19 și după această perioadă. În opinia acesteia, acum este momentul potrivit pentru ca profesia contabilă să se autoevalueze și să-și contureze o nouă perspectivă.

Având în vedere importanța transformării digitale pentru dezvoltarea durabilă și reziliența organizațiilor profesionale contabile (PAO-uri), IFAC, în colaborare cu cloudThing, a creat un instrument de evaluare a nivelului de pregătire al PAO-urilor în materie de digitalizare.Pandemia de COVID-19 și criza actuală generată de aceasta au accelerat nevoia PAO-urilor de a utiliza tehnologiile digitale pentru a crea noi procese de afaceri sau pentru a le modifica pe cele existente, inclusiv în ceea ce privește relația cu membrii și cursanții.IFAC sprijină organizațiile membre în demersul acestora de a valorifica la maximum tehnologia, prin furnizarea de resurse și expertiză. Organizațiile membre IFAC pot accesa acest instrument prin intermediul linkurilor transmise fiecărei organizații în parte.

Banca Mondială (BM) estimează, într-un raport publicat recent, că aproximativ 150 de milioane de oameni se vor afla într-o situație de sărăcie extremă până în 2021, ca rezultat al scăderii veniturilor cauzate de pandemie. În condițiile în care companiile și angajații de la nivel global au fost afectați de pandemia de COVID-19, BM avertizează că fără o serie de măsuri prompte de sprijin și politici coerente companiile „sănătoase” vor intra în colaps, aceasta conducând la alte consecințe în lanț pentru angajați, colaboratori, alte părți interesate etc.

Ca orice altă profesie, profesia contabilă va suferi modificări ca urmare a crizei generate de pandemia de COVID-19. Profesioniștii contabili se vor familiariza cu procese digitale considerate odinioară imposibile. Abilitățile acestora privind managementul schimbării vor fi mai solide ca niciodată. Modul în care profesia contabilă va anticipa viitorul va fi conturat de experiențe pe care cu greu ni le-am fi imaginat că ar putea avea loc.

Transformarea digitală este esențială pentru dezvoltarea durabilă și reziliența organizațiilor profesionale contabile (PAO-uri). Deși acest proces este unul de lungă durată pentru majoritatea acestor organizații, pandemia de COVID-19 a accelerat nevoia de a utiliza tehnologiile digitale pentru a crea noi procese de afaceri sau pentru a le modifica pe cele existente. Având în vedere importanța transformării digitale pentru PAO-uri, IFAC a adoptat o abordare dublă pentru a-și ajuta membrii prin intermediul unui parteneriat cu cloudThing având ca scop crearea un instrument de evaluare a nivelului de pregătire al PAO-urilor în materie de digitalizare.

Accountancy Europe pune la dispoziția profesioniștilor contabili și a altor părți interesate din mediul de afaceri un podcast avându-l ca invitat pe Martin de Bie, expertul în digitalizare din cadrul echipei Accountancy Europe dedicate IMM-urilor. Martin de Bie discută despre tranziția în materie de digitalizare prin care trec IMM-urile și despre modul în care adoptarea digitalizării reprezintă cea mai bună șansă pentru acestea de a rămâne competitive într-o economie modernă. Prin acest podcast, Accountancy Europe transmite și o serie de sfaturi menite să ajute IMM-urile să evite colapsul în perioada post-Covid și să păstreze un ritm de creștere sustenabil.

IFAC și ACCA au găzduit, la finalul lunii septembrie 2020, cel de-al doilea panel anual din cadrul evenimentului Climate Week, care s-a concentrat pe modalitățile în care contabilii pot crea valoare în situații de urgență climatică. Plecând de la aspectele dezbătute anul trecut, discuția de anul acesta s-a diferențiat prin abordarea subiectului în contextul pandemiei actuale de COVID-19. Deși riscurile legate de climă vor fi prezente mult timp după această pandemie, contextul epidemiologic actual îngreunează lupta împotriva acestora. Rolul contabililor în această luptă se axează în principal pe sprijinirea companiilor în a-și îmbunătăți evaluările riscurilor legate de climă, calitatea informațiilor furnizate, raportarea și analiza de scenariu. Discuția din cadrul panelului poate fi urmărită pe canalul de YouTube al IFAC.

Organizațiile au fost nevoite să se adapteze unor schimbări semnificative pentru a face față pandemiei de COVID-19 și consecințelor acesteia. În ceea ce privește profesioniștii contabili, este posibil ca circumstanțele să nu mai fie niciodată aceleași. Printre schimbările importante care s-au produs se numără accelerarea procesului decizional ca urmare a gradului sporit de incertitudine, creșterea investițiilor în tehnologie pentru a facilita munca de la distanță și menținerea relațiilor cu clienții și nu numai, adaptarea modalității de desfășurare a serviciilor de audit la noile restricții de distanțare socială etc.

Pandemia de COVID-19 a generat provocări pentru toate sectoarele, începând cu guvernele și ajungând până la mediul de afaceri și indivizi. Investitorii, din poziția lor de furnizori de capital, dețin un rol important din perspectiva influenței pe care o exercită în mediul de afaceri și în economie. În această perioadă, platforma Shaping the future of investments a Forumului Economic Mondial a reunit persoane cu funcții de conducere din sectorul investițiilor, prin intermediul unor serii de întâlniri și interviuri, pentru a identifica provocările-cheie și modalitățile prin care investitorii își pot asuma rolul de lideri în procesul viitor de redresare.

În opinia experților, concentrarea pe big data și inovația tehnologică va contribui la pregătirea profesioniștilor în domeniul financiar pentru provocările cu care se confruntă sectorul de activitate. Întrucât pandemia de COVID-19 generează o incertitudine fără precedent, profesioniștii contabili se concentrează pe perfecționarea competențelor pentru a putea traversa tulburările economice actuale. Dezvoltarea competențelor digitale și a celor legate de gestionarea volumelor mari de date este principala categorie vizată.

În prima parte a anului 2020, ICAS a realizat o serie de interviuri cu profesioniști din domeniul contabil pe tema provocărilor și oportunităților pe care le generează tehnologia în ceea ce privește profesia contabilă. Majoritatea subiecților implicați în interviuri erau practicieni din companii de diferite mărimi, dar au fost intervievați și specialiști în tehnologie fără cunoștințe în domeniul contabil. O parte dintre interviuri au avut loc în contextul măsurilor de izolare impuse la nivelul Regatului Unit, ceea ce a extins discuția la subiectul importanței utilizării tehnologiei în asigurarea continuității activității din companii.

Este guvernanța corporativă doar un set de reguli pe care trebuie să le urmăm orice ar fi? Unii par să creadă acest lucru, concentrându-se doar asupra poverii și a costului, anunță blogul accountancyeurope.eu. Aceștia nu reușesc, însă, să perceapă valoarea adăugată generată atunci când există o bună guvernanță. Situațiile de criză, precum pandemia de COVID-19, ne-au arătat că este nevoie de o schimbare de priorități și de o identificare a riscurilor care sunt cu adevărat importante și care sunt capabile să producă efecte la scară largă și posibil ireversibile.

Criza generată de pandemia de COVID-19  este din multe puncte de vedere un catalizator, accelerând anumite tendințe deja existente și încetinindu-le pe altele, arata un studiu recent realizat de compania Deloitte. Pandemia a inițiat o schimbare structurală în ceea ce privește munca, forța de muncă și locul în care se desfășoară activitățile. În mijlocul acestor schimbări, directorii executivi consultați în studiu de Deloittese arată optimiști și privesc această perioadă ca fiind plină de oportunități.

Întrucât majoritatea companiilor au evaluat pagubele produse în urma crizei și au întreprins deja primele măsuri de redresare, acestea ar trebui să acorde timp unei evaluări a situației de dinainte de criză. Cunoașterea situației financiare a întreprinderilor și a modului în care acestea operau înainte de se confrunta cu dificultăți  va furniza detalii importante cu privire la pașii necesari în procesul de redresare.

Compania de cercetare și consultanță Gartner organizează, la 10 septembrie a.c., un seminar online pe tema acțiunilor luate de directorii financiari și răspunsurile lor la criza generată de pandemie. În ultimele luni, directorii financiari s-au confruntat cu o presiune fără precedent pentru a întreprinde acțiuni rapide și decisive cu scopul de a proteja companiile și angajații acestora. Gartner colaborează cu peste 1.000 de directori financiari pentru a înțelege răspunsurile lor la această criză și pentru a stabili ce anume facilitează succesul în acest context dificil. Experiențele împărtășite de directorii financiari pot fi accesate prin participarea la seminarul amintit.

HSBC Bank a publicat un raport în care au fost analizate mai mult de 2.600 de companii de la nivel global cu scopul de a identifica modalitățile prin care acestea gestionează criza fără precedent generată de pandemia de COVID-19. Raportul arată că, în ciuda unei prime jumătăți a anului 2020 extrem de dificile, companiile au dat dovadă de o reziliență deosebită, multe dintre ele aflându-se într-un proces de tranziție către o strategie de viitor mai sustenabilă.

Criza generată de noul coronavirus ne-a oferit numeroase lecții cu privire la creșterea rezilienței afacerilor, începând cu aspectele legate de leadership și continuând cu cele legate de tehnologie, resursa umană, operațiuni etc. Conducerea organizațiilor trebuie să preia controlul situației în astfel de vremuri și să răspundă crizei cu o planificare și supraveghere atentă care să le permită să se adapteze pe măsură ce circumstanțele evoluează.

Pentru ca redresarea economică în urma crizei generate de COVID-19 să fie durabilă și rezilientă, o reîntoarcere la vechile practici și activități distructive trebuie evitată. În acest scop, pachetele de măsuri de redresare economică trebuie concepute pentru a reconstrui mai bine, ceea ce înseamnă schimbări în strategiile de investiții, dar și în comportamentul civic, care să reducă probabilitatea apariției unor șocuri viitoare și să crească reziliența în fața acestora atunci când au loc.

Firmele de contabilitate se confruntă în prezent cu noi provocări legate de inventarierea stocurilor, desfășurarea evaluărilor, analizarea modificărilor în controalele interne și identificarea probelor necesare pentru întocmirea documentelor. Limitarea accesului auditorului la informații îl poate determina să pună la îndoială capacitatea unei companii de a-și continua activitatea, ceea ce va afecta acea companie în privința relațiilor acesteia cu creditorii, clienții și alte părți interesate.

Industria de administrare a activelor și a patrimoniului ar putea fi considerată un lider al mediului economic per ansamblu, dată fiind legătura strânsă dintre venituri și piețele de capital. Documentul elaborat de PwC identifică unele dintre riscurile cu care se confruntă această industrie în materie de finanțe și lichidități, resurse umane, lanțul de aprovizionare etc.

Banca Mondială a realizat o evidență a tuturor măsurilor adoptate de statele lumii ca răspuns la pandemia de COVID-19 și criza financiară generată de aceasta. Măsurile identificate sunt din domeniile fiscal, legislativ, economic, iar informațiile referitoare la acestea provin din surse publice sau sunt furnizate de autorități. Informațiile sunt actualizate până la data de 31 iulie 2020, inclusiv.

Documentul prezintă câteva dintre riscurile-cheie generate de pandemia de COVID-19 pe care contabilii, managerii de risc și alți directori care fac parte din consiliile de administrație sau sunt consilieri ai acestora trebuie să le aibă în vedere, indiferent de mărimea, natura și complexitatea întreprinderii.

Din punct de vedere economic, pandemia de COVID-19 a afectat în primul rând companiile. În încercarea de a diminua impactul economic al pandemiei, guvernele și alte autorități la nivel mondial au implementat numeroase măsuri de gestionare a crizei, multe dintre acestea referindu-se, direct sau indirect, la insolvența companiilor. Acest raport furnizează o privire de ansamblu asupra măsurilor adoptate la nivel global în legătură cu insolvabilitatea companiilor și subliniază anumite similarități și deosebiri între acestea.

Integritatea publică este cheia unei reacții reziliente la criza generată de pandemia de COVID-19 deoarece aceasta oferă siguranța că acțiunile guvernelor sunt întreprinse în beneficiul celor care se află în dificultate. Această publicație discută pe scurt provocările-cheie legate de integritate și recomandă măsuri care pot ajuta guvernele să asigure un răspuns adecvat la criza generată de COVID-19 și o redresare eficientă.

Consiliile de administrație trebuie să găsească un echilibru între sprijinirea echipelor de conducere care lucrează în condiții de stres și încurajarea acestora în a lua cele mai bune decizii în contextul unei crize pentru care nu există încă reguli. Acestea trebuie să se ridice la nivelul așteptărilor și să își îndrume organizațiile către noua normalitate.

Încetinirea activității economice ca urmare a pandemiei de COVID-19 și măsurile de urgență aferente implementate pentru a gestiona criza de sănătate au generat dificultăți severe pentru companii, multe dintre acestea aflându-se în pragul insolvenței. Autoritățile naționale pot adopta o serie de măsuri prezentate în acest articol pentru a evita acest scenariu.

Criza generată de pandemia de COVID-19 a avut ca rezultat cea mai rapidă angrenare de resurse financiare guvernamentale, cu excepția situațiilor legate de conflicte, războaie. Cele mai multe guverne au elaborat programe de sprijin cu o rapiditate admirabilă. În acest articol sunt furnizate idei cu privire la modalitățile în care sectorul public poate contracara efectele crizei pe termen scurt și pe termen lung.

S-ar putea presupune că această criză provocată de pandemie va muta pentru totdeauna atenția de la aspectele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG), dar, de fapt, acțiunile întreprinse de companii le vor aduce și mai aproape de principiile care stau la baza ESG. Acest articol inițiază o discuție cu privire la locul pe care îl ocupă ESG în agenda consiliilor de administrație având în vedere contextul actual.

În acest articol, experți OECD și lideri de opinie din întreaga lume și din domenii variate tratează efectele crizei generate de pandemia de COVID-19, fiind propuse soluții pentru prezent și viitor.