Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) a lansat, la 20 iunie, un nou indice al capacităților productive (PCI) pentru a ajuta țările să facă diagnostice și măsurători mai precise ale performanței lor economice.

La rândul său, acest lucru poate contura punerea lor în aplicare și, totodată, politici mai eficiente. PCI măsoară capacitățile țărilor de a produce bunuri și de a furniza servicii, care sunt esențiale pentru comerțul internațional și lanțurile de valoare ale producției globale.

PCI este disponibil pe un portal online dedicat, cu publicații, manuale, resurse și instrumente. Acesta prezintă capacitățile productive pe care le au 194 de economii și oferă o cuantificare mai bună a gradului de dezvoltare decât alte criterii de referință tradiționale, cum ar fi produsul intern brut (PIB). Indicele este multidimensional și măsoară intrările și potențialul economic, spre deosebire de ieșiri.

La 13 iunie, Comisia a recomandat măsuri concrete de sprijinire a economiei sociale, care acordă prioritate oamenilor, cauzelor sociale și de mediu în detrimentul profitului. În Europa există 2,8 milioane de entități active în cadrul economiei sociale, care angajează în total 13,6 milioane de persoane pentru a oferi soluții la principalele provocări întâmpinate de societățile noastre. Acestea acoperă o gamă variată de sectoare, de la servicii sociale și de îngrijire, la locuințe, activități recreative și energie la prețuri accesibile; printre acestea se numără cooperativele, societățile mutuale, asociațiile non-profit, fundațiile și întreprinderile sociale.

Pachetul vizează crearea unor condiții favorabile pentru ca organizațiile economiei sociale să prospere și să se dezvolte, precum și sensibilizarea cu privire la potențialul acestora, în special în ceea ce privește crearea de locuri de muncă de calitate, sprijinirea inovării și incluziunii sociale.

Comisia a prezentat, la 13 iunie, un nou pachet de măsuri pentru a valorifica și consolida bazele cadrului UE privind finanțarea durabilă.

Tranziția către o economie durabilă și neutră din punct de vedere climatic până în 2050 oferă noi oportunități pentru întreprinderile și cetățenii din UE. Multe întreprinderi și mulți investitori s-au angajat deja în această direcție, ținând cont de volumul tot mai mare al investițiilor durabile. Cu toate acestea, întreprinderile și investitorii se confruntă, de asemenea, cu o serie de provocări în această tranziție, în special în ceea ce privește respectarea noilor cerințe în materie de informare și raportare.

Prin urmare, obiectivul pachetului prezentat este de a garanta că acest cadru al UE, privind finanțarea durabilă continuă, sprijină întreprinderile și sectorul financiar, încurajând în același timp finanțarea privată a proiectelor și tehnologiilor de tranziție.

Federația Internațională a Contabililor (IFAC), Transparency International UK și Inițiativa Parteneri Împotriva Corupției (PACI) a Forumului Economic Mondial au elaborat un raport care examinează raportarea corporativă anticorupție, la nivel global, și consultanță, și au publicat separat sfaturi pentru comitetele de audit cu privire la prezentările de informații în materie de sustenabilitate.

Raportul analizează practicile curente de raportare anticorupție, arătând nevoia urgentă pentru calitate, fiabilitate și comparabilitate mai bune.

De la criza financiară și criza datoriilor suverane din Europa, UE a construit un cadru general unificat de rezoluție bancară și de garantare a depozitelor, pentru a menține stabilitatea financiară, încrederea deponenților și a preveni utilizarea fondurilor publice, pentru a salva băncile aflate în dificultate.

În ultimii ani s-au înregistrat progrese semnificative. Planurile de soluționare au fost pregătite pentru a determina cele mai eficiente strategii de implementat în cazul unui faliment bancar. Băncile au depus eforturi pentru a-și îmbunătăți posibilitățile de rezoluție, inclusiv prin crearea de rezerve de rezoluție pentru a fi pregătite de o eventuală recapitalizare internă (bail-in).

Profesioniștii din domeniul financiar-contabil s-au arătat puțin mai optimiști în ceea ce privește evoluția economiei mondiale în primul trimestru al anului, potrivit unui sondaj realizat de Association of Chartered Certified Accountants și Institute of Management Accountants. Sondajul Q1 2023 Global Economics Conditions Survey, publicat la 20 aprilie, a constatat că încrederea în rândul membrilor acestor organizații a crescut pentru al treilea trimestru consecutiv, deși este la un nivel mai mic decât cel înregistrat în urmă cu un an. Indicatorii de „frică” urmăriți în cadrul cercetării s-au îmbunătățit în al patrulea trimestru al anului trecut, reflectând un nivel mai scăzut de îngrijorare în rândul respondenților cu privire la faptul că clienții și furnizorii lor ar putea ieși de pe piață.

Comisia Europeană a adoptat, la 20 aprilie, un pachet de măsuri pentru a simplifica și mai mult procedurile de examinare a operațiunilor de concentrare economică în temeiul legislației europene aferente. Pachetul include: (i) un regulament de punere în aplicare revizuit privind concentrările economice, (ii) o comunicare privind procedura simplificată și (iii) o comunicare privind transmiterea documentelor. Se preconizează că pachetul va aduce beneficii semnificative pentru întreprinderi și pentru consilierii acestora în ceea ce privește lucrările premergătoare concentrărilor economice și costurile aferente. Scopul este de a simplifica și de a extinde domeniul de aplicare al procesului prin care Comisia examinează operațiunile de concentrare economică ce nu pun probleme („cazuri ce pot face obiectul procedurii simplificate”).

Comisia Europeană a adoptat, la 18 aprilie, o propunere menită să ajusteze și să consolideze în continuare cadrul existent al UE de gestionare a crizelor bancare și de asigurare a depozitelor (CMDI), cu accent pe băncile mijlocii și mai mici, a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat. „Sectorul bancar din UE, care beneficiază de un cadru solid de gestionare a crizelor, a devenit mult mai rezilient în ultimii ani. Instituțiile financiare din UE sunt bine capitalizate, cu un grad ridicat de lichiditate și supravegheate îndeaproape. Experiența a demonstrat, totuși, că multe bănci mijlocii și mai mici în curs de a intra în dificultate au fost gestionate cu ajutorul unor soluții din afara cadrului de rezoluție. Soluțiile au implicat uneori utilizarea banilor contribuabililor în locul resurselor interne necesare ale băncii sau a unor plase de siguranță private finanțate de sectorul bancar (scheme de garantare a depozitelor și fonduri de rezoluție)”, se arată în documentul citat.

Care sunt oportunitățile pentru practicile mici și mijlocii din domeniul financiar-contabil în ceea ce privește transformarea digitală și cât de departe au ajuns acestea în evoluția lor digitală? Un sondaj realizat la începutul anului 2022 în Marea Britanie și Irlanda, în care au fost intervievați reprezentanți ai practicilor mici și mijlocii din domeniul financiar-contabil, a examinat modalitățile prin care PMM-urile devin digitale și motivele care le determină să inițieze acest proces. Totodată, cercetarea amintită a relevat și obstacolele pe care PMM-urile le întâlnesc în procesul de digitalizare, precum și beneficiile acestuia, din perspectiva activității lor. Potrivit concluziilor cercetării:

1. PMM-urile și-au îmbrățișat prezența online și folosesc rețelele sociale, însă multe dintre acestea încă mai au mulți pași de parcurs din punct de vedere digital.
2. Cu cât este mai mare cabinetul, cu atât este mai avansat digital.
3. Obținerea cooperării clienților a fost identificată drept una dintre cele mai mari provocări întâlnite în procesul de digitalizare. Potrivit participanților la sondaj, clienții acestora nu au dorit să abordeze lucrurile diferit sau au fost incapabili să facă pasul spre digital.

Responsabilii  fiscali ai companiilor din întreaga lume preconizează că numărul auditurilor fiscale va crește cu mai mult de o treime în următorii doi ani. Un sondaj publicat recent de Ernst & Young a constatat că organizațiile se pregătesc pentru o nouă eră a riscurilor fiscale, chiar dacă sunt îngrijorate de capacitatea lor de a face față unei creșteri anticipate a problemelor legate de taxe. EY a intervievat 2.100 de responsabili seniori financiari și fiscali și a constatat că mai mult de jumătate (51%) dintre responsabilii fiscali ai companiilor se așteaptă să aibă parte de mai multe litigii fiscale în următorii doi ani. Reformele fiscale transfrontaliere se află în fruntea listei riscurilor anticipate, fiind prognozate mai multe litigii ce vor duce la costuri mai mari în viitor.

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate au lansat Portalul mondial (Global Gateway), noua strategie europeană pentru susținerea legăturilor inteligente, curate și sigure la nivelul sistemelor digitale, energetice și de transport și pentru consolidarea sectoarelor de sănătate, educație și cercetare la nivel mondial. Obiectivul stabilit pentru portalul global este mobilizarea a până la 300 de miliarde de euro în investiții între 2021 și 2027 pentru a susține o redresare globală de durată, luând în considerare interesele UE și ale partenerilor acesteia.

În ultimii doi ani, eforturile de atenuare a efectelor pandemiei au acaparat agenda mondială. Dar acest lucru înseamnă că s-a pierdut din vedere lupta împotriva schimbărilor climatice, la fel de stringentă ca situația epidemiologică. În acest context, experții contabili au un rol crucial. Aceștia au responsabilitatea de a se comporta într-o manieră etică și de a acționa în interes public care cuprinde, în mod firesc, și mediul înconjurător. Experții contabili au puterea de a facilita procese de luare a deciziilor care să sprijine întreprinderile, investitorii, consumatorii și mediul în egală măsură.

Statele ar trebui să se abțină de la a crește sprijinul guvernamental pentru consumul de combustibili fosili ca răspuns la creșterea globală a prețurilor la energie și efectele economice ale pandemiei, potrivit OCDE și IEA. În schimb, date fiind amenințarea schimbărilor climatice și necesitatea unei redresări verzi, statele ar trebui să accelereze investițiile în infrastructura pentru energie sustenabilă și crearea de locuri de muncă verzi, precum și îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, în special SDG 7, pentru a asigura accesul la energie sustenabilă, modernă, fiabilă și la un preț rezonabil.

Pe măsură ce guvernele se confruntă cu provocarea de a-și onora angajamentele privind volumul net de emisii egal cu zero până în 2050, un nou raport OCDE arată că acestea trebuie să se concentreze în paralel pe reducerea și gestionarea riscului inevitabil de a înregistra pierderi și daune suplimentare ca urmare a schimbărilor climatice. Raportul OCDE, Gestionarea riscurilor climatice, confruntarea pierderilor și a daunelor, demonstrează că riscurile unor efecte suplimentare asupra economiilor, ecosistemelor, întreprinderilor și oamenilor nu pot fi evitate și vor crește în intensitate proporțional cu încălzirea globală. Aceste riscuri sunt distribuite neuniform la nivelul statelor și al categoriilor sociale, afectându-le în mod disproporționat pe cele mai sărace și vulnerabile, ceea ce constituie un motiv convingător pentru a acționa cât mai rapid.

Comerțul poate și trebuie să aibă o contribuție la măsurile referitoare la climă, a declarat directorul general al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), Ngozi Okonjo-Iweala, în cadrul Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26), desfășurată în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie 2021, la Glasgow, Scoția. Oficialul OMC a mai adăugat că este nevoie de un consens la nivel global în ceea ce privește stabilirea prețului carbonului, deoarece fragmentarea actuală are drept rezultat dificultăți de implementare pentru companii și prețuri mai mari pentru consumatori. Politicile comerciale pot contribui și la atenuarea efectelor schimbărilor climatice dacă la nivel global se consolidează angajamentul de a contracara acest fenomen.

Barometrul global al EY privind prezentarea riscurilor climatice furnizează o imagine a interesului tot mai mare al organizațiilor pentru riscurile și oportunitățile climatice pe măsură ce presiunea exercitată de părțile interesate le plasează în fruntea agendei consiliilor de administrație și a conducerii. Barometrul analizează prezentările de informații realizate de 1.100 de companii din 42 de state în contextul adoptării tot mai răspândite a îndrumărilor TCFD. În urma analizei, s-a constatat că, deși organizațiile continuă să înregistreze progrese din punctul de vedere al îmbunătățirii raportării aspectelor climatice, doar 41% dintre cele incluse în studiu desfășoară o analiză a scenariilor și doar 15% includ schimbările climatice în situațiile financiare.

Contabilitatea de gestiune a aspectelor de mediu (EMA) sprijină managerii în a lua decizii mai bune prin informarea acestora cu privire la efectele pe care o organizație le produce asupra mediului, precum și modul în care aspectele de mediu influențează, la rândul lor, organizația. EMA poate ajuta la identificarea problemelor de mediu cauzate, a îmbunătățirilor realizate și a modului în care acestea se răsfrâng asupra performanței economice a organizației. Profesia contabilă joacă un rol important în adoptarea EMA. Reprezentanții acesteia promovează informarea cu privire la contextul de mediu și facilitează transformarea în interiorul organizațiilor prin colaborare.

În decembrie 1997, 200 de state au semnat Protocolul de la Kyoto, angajându-se să combată încălzirea globală generată de emisiile de CO2 produse de activitatea umană. În ciuda acestui fapt, multe state nu și-au atins obiectivele sau s-au retras din acord. Tratarea schimbărilor climatice reprezintă un demers vast. Acesta implică acțiuni din partea tuturor părților interesate, nu doar din partea guvernelor. De aceea acordul de la Kyoto a fost un eșec. Guvernele s-au implicat într-o anumită măsură, dar majoritatea întreprinderilor, consumatorilor și cetățenilor, nu. Astăzi, lucrurile par să fie diferite. Companiile conștientizează importanța sustenabilității și consecințele lipsei de acțiune pentru performanța și succesul activității lor.

Chiar și anterior pandemiei de COVID-19, progresul către Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ESG-uri) nu era destul de accelerat pentru a le atinge până în 2030. Așa cum se afirmă și în cel mai recent raport al Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC), impactul negativ al activității umane, care a declanșat numeroase crize de mediu, persistă fără echivoc. Concluziile raportului sunt clare și relevă transformările pe care încălzirea globală le dezlănțuie asupra Pământului. Mai mult, s-a stabilit că o creștere economică încurajată doar de comerțul internațional nu este suficientă pentru a asigura echitatea și progresul social. Necesitatea de a continua dezvoltarea în limitele sistemelor sociale și de mediu rămâne la fel de critică. În raport se specifică este nevoie de realizarea tranziției către o cale sustenabilă de a consuma, produce și comercializa produsele.

Schimbările sociale, tehnologice și geopolitice, impactul schimbărilor climatice și conexiunea dintre acestea prezintă o serie de riscuri și oportunități care trebuie înțelese și gestionate. Publicația The business impact of environmental and social issues: Is it on your radar? prezintă trei tendințe-cheie având implicații sociale și de mediu care se răsfrâng deja asupra mediului de afaceri și a piețelor de capital. Consiliile de administrație și persoanele cu funcții executive care vor recunoaște și monitoriza aceste tendințe vor fi mai bine pregătite pentru a asigura o supraveghere eficientă a modului în care entitățile gestionează aspectele sociale și pe cele legate de mediu.

Conform ultimului raport al Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC), publicat pe 9 august, oamenii de știință trag un semnal de alarmă și afirmă că omenirea se află într-un punct critic din punct de vedere al schimbărilor climatice. Aceștia observă schimbări ale climei Pământului în fiecare regiune și la nivelul întregului sistem climatic. Multe dintre schimbările identificate sunt fără precedent în mii sau poate sute de mii de ani, iar unele dintre schimbări, cum ar fi creșterea nivelului mării, sunt ireversibile pe perioade de sute de mii de ani. Stabilizarea climei la nivel global va implica acțiuni rapide și consecvente pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a atinge scenariul de zero emisii de CO₂. Aceste măsuri sunt necesare atât pentru conservarea mediului înconjurător, cât și pentru sănătatea și bunăstarea omenirii.

O mare parte a eforturilor de a asigura sustenabilitatea întreprinderilor se concentrează pe lanțurile de aprovizionare ale acestora, care au fost afectate sever de pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, potrivit unui nou studiu realizat de Centrul pentru Transport și Logistică al MIT, investițiile în sustenabilitatea lanțurilor de aprovizionare nu s-au redus într-o măsură semnificativă, indiferent de gravitatea situației epidemiologice. Studiul evidențiază, de asemenea, presiunea tot mai mare exercitată asupra companiilor de către diferite părți interesate pentru a aloca resurse pentru sustenabilitatea lanțului de aprovizionare, ceea ce denotă că aceasta nu este doar o preocupare de moment, ci o tendință care se va extinde în mediul de afaceri.

Profesioniștii contabili de astăzi dețin deja multe dintre aptitudinile și competențele necesare pentru a utiliza eficient standardele și cadrele generale privind sustenabilitatea. Pornind de la experiența lor în materie de raportare financiară și nefinanciară, aceștia înțeleg și raportează informații transparente și relevante către utilizatori, înțeleg și aplică îndrumările adecvate tranzacțiilor și raportării, dezvoltă, implementează sau evaluează un sistem intern de control necesar pentru a întocmi sau a asigura informațiile unei organizații etc. De asemenea, competențele și aptitudinile profesioniștilor contabili sunt dominate de etică și integritate, ceea ce reprezintă un motiv în plus pentru a-i considera pregătiți pentru raportările privind sustenabilitatea care să deservească interesul public.

Un raport al EY arată că aproximativ 13.000 de proiecte cu energie regenerabilă în circa 50 de țări așteaptă finanțare, având potențialul de a crea până la 10 milioane de locuri de muncă verzi. Aceste proiecte oferă oportunități de investiții în valoare de 2 trilioane de dolari și ar genera locuri de muncă pe întregul lanț de aprovizionare. De asemenea, s-a constatat că forța de muncă din China și Statele Unite ar beneficia de cele mai mari beneficii în urma implementării acestor proiecte, care ar putea genera 2, respectiv 1,8 milioane de locuri de muncă.

Redresarea organizațională în urma COVID-19 nu este lineară, întrucât nu există un moment comun în care toate organizațiile sau toate comunitățile pot spune că au depășit cu adevărat criza. Dată fiind durata a pandemiei de COVID-19 și a efectelor acesteia la nivel global, multe organizații profesionale contabile (PAO-uri) se pot afla într-o stare specifică perioadelor de gestionare a crizelor. În tratarea provocărilor anterioare și curente, profesia contabilă globală nu numai că a rămas fermă și implicată, dar s-a și adaptat în beneficiul membrilor și al societății. Astfel, există o oportunitate de a încuraja în continuare adaptabilitatea și de a transpune lecțiile învățate în 2020 în planificarea și dezvoltarea strategică.

Grupul consultativ pentru profesioniștii contabili angajați al IFAC a analizat, cu prilejul întâlnirii virtuale din martie 2021, tendințele-cheie globale care afectează capacitatea profesiei contabile de a fi pregătită pentru viitor. Raportul Încurajarea organizațiilor motivate de scop rezumă principalele perspective și informații dobândite în urma discuțiilor purtate în interiorul acestui grup global de lideri din domeniul financiar și al afacerilor, aceștia bazându-se pe experiențele diverse acumulate pe parcursul carierei. Printre subiectele discutate s-au numărat rolul contabilului în crearea de valoare, în ceea ce privește dezvoltarea durabilă și combaterea schimbărilor climatice, precum și prioritățile post-COVID-19. Concluzia discuțiilor a fost că scopul, oamenii, profitabilitatea și planeta reprezintă considerente ce trebuie avute în vedere la evaluarea succesului mediului de afaceri.

Timp de mai bine de un an, lumea a fost pusă în dificultate de provocările generate de pandemia de COVID-19. Ca răspuns, profesioniștii contabili au dat dovadă de o reziliență remarcabilă. Cu toate acestea, pe măsură ce jurisdicțiile la nivel global se îndreaptă către un viitor mai promițător, provocările etice pe care profesioniștii contabili și părțile interesate le înfruntă sunt departe de a se fi încheiat. De fapt, acestea ar putea să se intensifice.

Politicile active ale pieței forței de muncă ce asigură conexiunea între oameni și locurile de muncă vor ajuta la asigurarea unei redresări echitabile și susținute în urma crizei generate de pandemia de COVID-19. Încă din 2020, multe guverne au reacționat rapid la efectele crizei prin creșterea finanțării pentru serviciile publice de ocupare a forței de muncă, programele de instruire și măsurile de sporire a cererii pe piața muncii. Aceasta a permis serviciilor publice de ocupare a forței de muncă să angajeze personal suplimentar și să extindă accesibilitatea digitală și de la distanță a locurilor de muncă pentru a asigura continuitatea serviciilor. Cu toate acestea, este nevoie de resurse suplimentare în 2021 și în anii ce vor urma pentru a asigura o integrare rapidă pe piața muncii a tuturor celor aflați în căutarea unui job.

A șaptea ediție a Empretec Global Summit, organizată de UNCTAD, a avut loc la 20 aprilie și a lansat un apel către factorii de decizie de a adapta politicile și instituțiile astfel încât acestea să sprijine mai bine microîntreprinderile și IMM-urile. În cadrul evenimentului s-a discutat și despre faptul că sprijinul de care microîntreprinderile și IMM-urile au nevoie trebuie aliniat la prioritățile redresării economice și sociale post-COVID-19. Măsurile pe termen scurt, precum scutirea de la plata impozitelor, sunt cu siguranță necesare și benefice, dar la fel de importante sunt și politicile structurale pe termen lung, cum ar fi incluziunea digitală și financiară și dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale.

Secretariatul Forumului OECD privind Administrația Fiscală (FTA), în colaborare cu FTA Enterprise Risk Management Community of Interest, a elaborat raportul Administrația fiscală: Reziliența digitală în contextul COVID-19, ce are ca scop furnizarea unei imagini a impactului digitalizării asupra administrației fiscale în gestionarea crizei COVID-19. Documentul se concentrează în special pe serviciile pentru contribuabili, gestionarea riscurilor de conformitate, munca de la distanță, sistemele IT și furnizarea de sprijin pentru administrațiile naționale la nivel extins. Raportul ia în considerare informațiile furnizate de peste 30 de administrații fiscale care au completat un chestionar privind reziliența digitală.

În fiecare zi auzim relatări despre modul în care pandemia de COVID-19 a întrerupt ritmul normal al vieții oamenilor – de la modul în care aceștia lucrează la modalitățile în care își petrec timpul liber. Așadar, este firesc ca profesioniștii contabili și întreprinderile pe care le deservesc să se confrunte cu unele schimbări. Pentru a înțelege mai bine impactul pandemiei asupra profesioniștilor contabili, CPA Canada a consultat reprezentanți ai profesiei din mai multe domenii – de la practica publică la industrie și servicii publice. În urma acestor discuții reiese că profesioniștii contabili s-au adaptat și au beneficiat în urma numeroaselor lecții învățate în această perioadă dificilă.

As one year has passed since the onset of the global pandemic, it is important to reflect on how the COVID-19 pandemic has affected the accounting profession. This year, most of us have been waiting for the moment to return to "normalcy" and the old way of doing business. The reality, however, is that we will most likely never return to the "normal" before the pandemic. While this may sound alarming, it is, in fact, a step forward for the profession in terms of digitalisation, flexibility and innovation.

The change is here and more changes are coming for the accounting profession. New technologies are the engine of this change. This is nothing new: the accounting profession has adapted and prospered during the technological revolution of the last century. But success is not a certainty. The accounting profession will only achieve this through a thorough and thorough response to current challenges and by preparing for those to come. In order to adapt properly, the accounting profession needs to ask the right questions and identify the right answers.

The accounting profession is, above all, a profession of people - individuals and teams working together. Events such as the COVID-19 pandemic make us reflect on what really matters - the human element of the profession and the work they do. Every year, millions of professional accountants produce billions of dollars globally by creating value for a wide range of stakeholders, acting in the public interest. Understanding the connection between people, education, professional reasoning, ethics, value and public interest is essential for the continuing relevance of the profession.

Accountancy Europe calls on its members, 50 professional bodies in 35 countries, to respond to the European Commission's call to assess the feasibility of a creditworthiness scheme. The European Commission recently launched a consultation session on this topic, in which relevant stakeholders, such as banks, financing platforms, SMEs, national and European institutions and supervisory authorities, are invited to submit their contributions, up to 30 April this year, the deadline for providing feedback. According to Accountancy Europe, the organization has appealed since 2017 for such a scheme, which is even more relevant in the post-COVID economy. At the same time, Accountancy Europe recommends that the Commission include a general mediation framework in a future scheme. Accountants play a key role in helping SMEs access finance. Therefore, they will make a significant contribution to ensuring that the pan-European scheme achieves its goals in helping SMEs, the organization's representatives point out.

Every crisis is different. In recent history we have witnessed financial crises caused by acts of terrorism and now by the COVID-19 pandemic. Although the causes and effects of such events are generally unpredictable, one thing is certain - a new crisis will take place. Society needs professional accountants, an essential component of a resilient and sustainable global economy, who are guided by the fundamental ethical responsibility to act in the public interest. Maintaining confidence during the crisis is the fastest way to recovery.

In trying to improve your long-term business performance, it is never wrong to do the right thing. This concept and the focus on a sustainable way of thinking, acting and reporting are the foundations of the future event organized by FinBiz2030, entitled The Business Case for Doing Good, scheduled for Thursday, March 25, 2021, starting with 17.00. Finance and Business 2030 (or FinBiz 2030), an initiative coordinated by One Young World and Chartered Accountants Worldwide, is organizing this virtual event as part of the series Building resilience, which will focus on how companies use natural resources and labor, how they position themselves in relation to key social issues, and how this approach affects performance, access to capital and long-term value creation. To attend the event is required pre-registration.

Current tax systems have difficulty keeping up with new business models and an aging population. The crisis caused by the COVID-19 pandemic, climate change emergencies and social unrest have exacerbated these difficulties. Accountancy Europe believes that now is the time for an analysis of how these systems need to be changed to address future funding challenges and help develop a sustainable economy. Thus, the organization calls on opinion leaders in the field of taxation to share their observations on the changes needed to build tax systems ready for the future. Calls for contributions will address several topics - the first of which is related to taxes and the environment. Experts in the field can send their comments until June 30, 2021 to the address paul@accountancyeurope.eu.

For the first time, Accountancy Europe made a podcast with two guests: Myles Thompson, President of Accountancy Europe, and Mark Vaessen, Deputy President of Accountancy Europe. Myles Thompson is the audit expert who coordinates the activities of Accountancy Europe on fraud and business continuity. Mark Vaessen focuses on developing integrated and harmonized non-financial reporting standards for corporate reporting. The podcast discusses the momentum and speed of changes in corporate auditing and reporting, which are the focus of global attention and more relevant than ever. The two guests encourage the profession to become more ambitious and its members to go beyond their comfort zone.

The pandemic has amplified the importance of ESG (environmental, social and governance) issues. Stakeholders want more transparency on how organizations manage their ESG risks and integrate them into their business strategy. ESG factors play an important role in the organization's ability to create value. Achieving results means creating value for all stakeholders, not just shareholders. ESG parameters can help you recognize when your business strategy needs to be reviewed and identify practices that may be associated with future risks and how they can be turned into opportunities to gain a competitive advantage.

The accounting profession, like all professions, is going through a period of evaluation of its future position as a result of the many changes in the cultural, technological and working environment. In particular, the profession is witnessing a threat to its future viability posed by three challenges: the challenge of attracting new specialists, the challenge of relevance and the challenge of change. These challenges are related to the nature and definition of the profession, and overcoming them is vital for its future.

Each generation goes through a defining moment. Undoubtedly, the COVID-19 pandemic is an unprecedented crisis that will largely change the economic, social and political systems we knew until now. The accounting profession is no exception to this wave of change and will undergo a long-term transformation. However, according to studies by industry bodies such as CAPA (Confederation of Asian and Pacific Accountants), the outlook for the accounting profession and professional accounting organizations is not bleak. According to the data obtained, their financial sustainability is not jeopardized in the long run, there are a large number of development and adaptation opportunities even in the current uncertain environment, and the digitization process will continue to grow and contribute to both development efforts, as well as to increase the attractiveness of the field among the new generation.

Every year, around 200,000 companies go bankrupt in Europe, resulting in the loss of more than 1.7 million jobs. The health crisis caused by the COVID-19 pandemic and the economic downturn have exacerbated the situation, placing an unprecedented burden on small and medium-sized enterprises in Europe. The most difficult moment has not yet taken place, as governments will at some point cease to provide financial support to the business sector. Accountants can be an essential help for SMEs in difficulty, ensuring that a business is run in a sustainable manner and identifying and contributing to the effective resolution of insolvency risks that are increasing in the current context.

The economic crisis caused by the COVID-19 pandemic has led to the loss of many jobs, including among professional accountants. However, in the opinion of Evelyne Blain, professional accountant and director of development at CPA Quebec, the year 2021 seems very favorable to practitioners in the field of accounting. She points out that, in this highly volatile environment, professional accountants are considered reliable advisers whose experience and skills are particularly important. Although the pandemic will be present during 2021, professional accountants will have the chance to demonstrate their ability to adapt and contribute to the modernization of the business sector.

In the first podcast of 2021, Accountancy Europe invites Mathilde Mesnard, Deputy Director of Economic and Financial Affairs at the Organization for Economic Co-operation and Development (OECD), to discuss corporate governance, a topic of global interest. She looks at the changes companies have implemented to become more responsible and sustainable, but also stresses the need for a more radical transformation. This transformation is based on a change of system and a reorientation of priorities on environmental, social and governance (ESG) issues.

Although many companies have reinvented themselves and quickly adapted to the new circumstances imposed by the COVID-19 pandemic, gaining additional market share, not all have achieved this performance. Also, not all companies will benefit from the expected economic recovery. The business environment needs to be prepared for a number of challenges in various areas that will follow in this volatile recovery period. It will need to strengthen and constantly review its risk mitigation strategies to improve its resilience to future shocks.

The series of shows Professionals, in the public interest dedicated to the role that the accounting profession can play in ensuring Romania's resilience continued on Thursday, December 3, 2020, on CECCAR TV, with the dialogue between Adrian Câciu, economic analyst, representative of the Social Democratic Party, and prof. univ. Dr. Robert-Aurelian Șova, President of the Superior Council of CECCAR.
On this occasion, Adrian Câciu stated, regarding the PSD's governing strategy, that no normative act will be adopted without prior consultation with all stakeholders, and explained the vision of this political party in terms of how they can to involve the liberal professions in the process of elaborating and implementing public policies.

Thursday, December 3 this year, a new edition of the show Professionals, in the public interest was broadcast by CECCAR TV. The role of the accounting profession in Romania's resilience was the subject of discussion.
Dan Barna, co-president of the USR PLUS Alliance, and univ. Prof. Dr. Robert-Aurelian Șova, President of the Superior Council of CECCAR, expert accountant, discussed during the show the objectives of the governing program of the USR PLUS party and the vision of the party on the involvement of the liberal professions, in particular the accounting profession, in achieving these objectives, in the public interest.

Accountancy Europe provides professional accountants and stakeholders with a podcast whose guest is the organization's CEO, Olivier Boutellis-Taft. The theme of the podcast is the importance of corporate governance in paving the way for a sustainable economy. Olivier Boutellis-Taft emphasizes the urgency of the current environmental, social and governmental crises that became even more evident with the outbreak of the COVID-19 pandemic. At the same time, it explains how sustainable corporate governance can be fundamental to the functioning of businesses and economies.

The webinar series will take place online from November 24-27 this year Romanian Business Week: Exploring doing business in Romania, organized in collaboration by the Dutch Romanian Network (DRN), the Netherlands Romanian Chamber of Commerce (NRCC), NL.In Business (an organization dedicated to promoting international relations) and the Romanian Embassy in The Hague.

Between December 7-11, 2020, IFAC will organize, in collaboration with the MOSAIC Steering Committee, the online forum on Building resilient and sustainable economies. The event will examine the opportunities for the accounting profession to support emergency response and a strong public health sector and will highlight the importance of accrual accounting for economic recovery, IFAC said in a statement.

The COVID-19 pandemic has redefined our present, bringing both a significant degree of uncertainty and a wave of change that affects our lives in all its aspects, including the way we conduct our work. The World Economic Forum has identified 4 changes that will redefine the way we work in the next 5 years. Work from home, "green" jobs, the temporary job revolution and automation will be the four vectors of labor market change.

Amy Vetter, professional accountant, speaker at National Technology Forum 2021, an event organized by CPA Canada, scheduled to take place in January next year, discusses, in an article published on the Canadian organization's website, the benefits of technology for the accounting field and sets out the reasons for creating a positive accounting environment. work in the context of the COVID-19 pandemic and after this period. In her opinion, now is the right time for the accounting profession to self-evaluate and outline a new perspective.

Given the importance of digital transformation for the sustainable development and resilience of professional accounting organizations (PAOs), IFAC, in collaboration with cloudThing, has created a tool to assess the level of readiness of PAOs for digitalisation. 19 and the current crisis generated by it have accelerated the need for ODPs to use digital technologies to create new business processes or to modify existing ones, including in relation to members and learners. IFAC supports member organizations in their approach to make the most of technology, by providing resources and expertise. IFAC member organizations can access this tool through links provided to each organization.

The World Bank (WB) estimates in a report recently published that about 150 million people will be in extreme poverty by 2021 as a result of declining incomes caused by the pandemic. Given that companies and employees globally have been affected by the COVID-19 pandemic, the WB warns that without a series of prompt support measures and coherent policies, “healthy” companies will collapse, leading to other consequences in chain for employees, collaborators, other stakeholders, etc.

Like any other profession, the accounting profession will change as a result of the crisis caused by the COVID-19 pandemic. Professional accountants will become familiar with digital processes once considered impossible. Their change management skills will be stronger than ever. The way in which the accounting profession will anticipate the future will be shaped by experiences that we would hardly have imagined could take place.

Digital transformation is essential for the sustainable development and resilience of professional accounting organizations (PAOs). Although this process is a long-term one for most of these organizations, the COVID-19 pandemic has accelerated the need to use digital technologies to create new business processes or to modify existing ones. Given the importance of digital transformation for ODPs, IFAC has taken a two-pronged approach to assisting its members through a partnership with cloudThing with the aim of creating a tool to assess the level of readiness of OAPs for digitalisation.

Accountancy Europe makes a podcast available to professional accountants and other business stakeholders with Martin de Bie, the digitization expert from the Accountancy Europe team dedicated to SMEs. Martin de Bie discusses the digitalisation transition that SMEs are going through and how the adoption of digitalisation is the best chance for them to remain competitive in a modern economy. Through this podcast, Accountancy Europe also broadcasts a series of tips to help SMEs avoid collapse in the post-Covid period and maintain a sustainable growth rate.

IFAC and ACCA hosted, at the end of September 2020, the second annual panel of the event Climate Week, which focused on how accountants can create value in climate emergencies. Starting from the issues discussed last year, this year's discussion was differentiated by approaching the topic in the context of the current COVID-19 pandemic. Although climate risks will be present long after this pandemic, the current epidemiological context makes it difficult to fight them. The role of accountants in this fight is mainly focused on supporting companies in improving their climate risk assessments, the quality of information provided, reporting and scenario analysis. The discussion in the panel can be watched on IFAC's YouTube channel.

Organizations have had to adapt to significant changes to cope with the COVID-19 pandemic and its consequences. As far as professional accountants are concerned, the circumstances may never be the same. Important changes that have taken place include the acceleration of the decision-making process due to the increased degree of uncertainty, the increase in investments in technology to facilitate remote work and the maintenance of customer relations and not only, the adaptation of audit services to new restrictions on social distancing, etc.

The COVID-19 pandemic has created challenges for all sectors, from governments to businesses and individuals. Investors, from their position as capital providers, play an important role in terms of the influence they exert on the business environment and the economy. During this period, the platform Shaping the future of investments of the World Economic Forum brought together people with leadership positions in the investment sector, through a series of meetings and interviews, to identify key challenges and ways in which investors can take the lead in the future recovery process.

According to experts, the focus on big data and technological innovation will help prepare financial professionals for the challenges facing the industry. As the COVID-19 pandemic generates unprecedented uncertainty, professional accountants are focusing on improving their skills in order to overcome the current economic turmoil. The development of digital skills and those related to the management of large volumes of data is the main target category.

In the first part of 2020, ICAS conducted a series of interviews with accounting professionals on the challenges and opportunities that technology generates in the accounting profession. Most of the subjects involved in the interviews were practitioners from companies of different sizes, but technology specialists without knowledge in the field of accounting were also interviewed. Some of the interviews took place in the context of isolation measures imposed at UK level, which extended the discussion to the topic of the importance of using technology in ensuring business continuity.

Is corporate governance just a set of rules that we have to follow no matter what? Some seem to believe this, focusing only on the burden and cost, the accountancyeurope.eu blog reports. However, they fail to perceive the added value generated when there is good governance. Crisis situations, such as the COVID-19 pandemic, have shown us that there is a need for a change of priorities and an identification of risks that are truly important and that are capable of producing large-scale and possibly irreversible effects.

The crisis generated by the COVID-19 pandemic  it is in many ways a catalyst, accelerating some existing trends and slowing down others, according to a recent study by Deloitte. The pandemic has initiated a structural change in terms of work, the workforce and the location of activities. In the midst of these changes, the CEOs consulted in the study by Deloittese are optimistic and see this period as full of opportunities.

As most companies have assessed the damage caused by the crisis and have already taken the first remedial action, they should allow time for an assessment of the pre-crisis situation. Knowing the financial situation of companies and how they operated before facing difficulties will provide important details on the steps required in the recovery process.

On September 10 this year, the research and consulting company Gartner is organizing an online seminar on the actions taken by CFOs and their responses to the pandemic crisis. In recent months, CFOs have faced unprecedented pressure to take swift and decisive action to protect companies and their employees. Gartner works with more than 1,000 CFOs to understand their responses to this crisis and to determine what facilitates success in this difficult context. The experiences shared by the CFOs can be accessed by participating in the mentioned seminar.

HSBC Bank released a report that looked at more than 2,600 companies globally to identify ways they can handle the unprecedented crisis caused by the COVID-19 pandemic. The report shows that, despite an extremely difficult first half of 2020, companies have shown great resilience, many of them in the process of transitioning to a more sustainable future strategy.

The crisis generated by the new coronavirus has given us many lessons on increasing business resilience, starting with issues related to leadership and continuing with those related to technology, human resources, operations, etc. The management of organizations must take control of the situation in such times and respond to the crisis with careful planning and supervision that will allow them to adapt as circumstances evolve.

In order for the economic recovery from the COVID-19 crisis to be sustainable and resilient, a return to old practices and destructive activities must be avoided. To this end, economic recovery packages need to be designed to rebuild better, which means changes in investment strategies, but also in civic behavior, which will reduce the likelihood of future shocks and increase resilience to them when place.

Accounting firms are currently facing new challenges related to inventory, conducting evaluations, analyzing changes in internal controls and identifying the evidence needed to prepare documents. Limiting the auditor's access to information may lead him to question a company's ability to continue to operate, which will affect that company's relationship with creditors, customers and other stakeholders.

The asset and wealth management industry could be considered a leader in the economic environment as a whole, given the close link between revenues and capital markets. The document prepared by PwC identifies some of the risks faced by this industry in terms of finance and liquidity, human resources, supply chain, etc.

The World Bank has taken stock of all the measures taken by the world's states in response to the COVID-19 pandemic and the financial crisis it has generated. The measures identified are in the fiscal, legislative, economic fields, and the information related to them comes from public sources or is provided by the authorities. The information shall be updated by 31 July 2020 inclusive.

The paper outlines some of the key risks posed by the COVID-19 pandemic that accountants, risk managers and other directors who are on or are advisors to boards of directors need to consider, regardless of size, nature and complexity. company.

Economically, the COVID-19 pandemic has primarily affected companies. In an attempt to mitigate the economic impact of the pandemic, governments and other global authorities have implemented numerous crisis management measures, many of which refer, directly or indirectly, to corporate insolvency. This report provides an overview of the measures taken globally in relation to the insolvency of companies and highlights some similarities and differences between them.

Public integrity is the key to a resilient response to the crisis caused by the COVID-19 pandemic because it provides assurance that government action is being taken for the benefit of those in difficulty. This publication briefly discusses key integrity issues and recommends measures that can help governments ensure an adequate response to the COVID-19 crisis and an effective recovery.

Boards need to find a balance between supporting management teams working under stress and encouraging them to make the best decisions in the context of a crisis for which there are no rules yet. They must live up to expectations and guide their organizations to the new normal.

The slowdown in economic activity as a result of the COVID-19 pandemic and the related emergency measures implemented to manage the health crisis have created severe difficulties for companies, many of which are on the verge of insolvency. National authorities may take a number of measures set out in this article to avoid this scenario.

The crisis generated by the COVID-19 pandemic resulted in the fastest generation of government financial resources, except for situations related to conflicts, wars. Most governments have developed support programs with admirable speed. This article provides ideas on how the public sector can counteract the short- and long-term effects of the crisis.

It could be assumed that this crisis caused by the pandemic will forever shift attention from environmental, social and governance (ESG) issues, but in fact, the actions taken by companies will bring them even closer to the principles underlying ESG base. This article initiates a discussion on the place of ESG in the agenda of boards in the current context.

In this article, OECD experts and opinion leaders from around the world and in various fields address the effects of the crisis caused by the COVID-19 pandemic, proposing solutions for the present and the future.